Românii în lume astăzi la Veneția, Viena, Stockholm, Lisabona, Chișinău, Nicosia, Beijing, București și Iași

Românii în lume - un proiect realizat în parteneriat cu Institutul Cultural Român.

Traducătorii Bruno Mazzoni și Steinar Lone, câștigătorii Premiului ICR pentru cea mai bună traducere a unei cărți din limba română într-o limbă străină.

Institutul Cultural Român a acordat duminică, 27 octombrie, în cadrul celei de-a XII-a ediții aFestivalului Internațional de Literatură și Traducere de la Iași – FILIT, pentru al treilea an consecutiv, Premiul pentru cea mai bună traducere a unei cărți din limba română, inițiativă a Institutului Cultural Român care urmărește recunoașterea impactului literaturii române în lume, prin efortul exemplar al traducătorilor, excelenți ambasadori ai cărților românești în afara granițelor țării.

La ediția din acest an, Comisia de Jurizare a decis acordarea Premiului pentru cea mai bună traducere a unei cărți din limba română în anul 2023 ex-aequo traducătorilor Bruno Mazzoni pentru traducerea în limba italiană a volumului de versuri Variațiuni pe o temă datăde Ana Blandiana, DONZELLI EDITORE, Italia, și Steinar Lone pentru traducerea în limba norvegiană a romanului Solenoid de Mircea Cărtărescu, Editura SOLUM BOKVENNEN, Norvegia, în urma acordării de către Comisia de Jurizare a unui punctaj egal. Ambele volume au fost publicate cu sprijinul ICR prin programul Translation and Publication Support 2023. Premiile au fost decernate de Sorin Gherguț, reprezentantul Centrului Național al Cărții din cadrulInstitutului Cultural Român.

Premiul a fost acordat ex aequo domnului Bruno Mazzoni, „pentru iscusința cu care a transpus în limba italiană subtilitățile și grația universului poetic al Anei Blandiana, demers care duce și mai departe o operă de traducător și o carieră dedicate generos limbii și literaturii române”,și domnului Steinar Lone,„pentru temerara sa traducere în limba norvegiană a romanului Solenoid de Mircea Cărtărescu, reușită magistrală care constituie încă o mărturie a atașamentului său durabil și profund față de literatura română de astăzi”, a motivat Comisia de Jurizare alegerea câștigătorilor din acest an.

Bruno Mazzoni este unul din cei mai mari susținători ai literaturii române în Italia. Profesor de limba și literatura română la Catedra de Filologie, Literatură și Lingvistică a Universității din Pisa, Bruno Mazzonieste doctor honoris causa al Universității din București și al Universității de Vest din Timișoara.A fost premiat de Președintele Republicii Italiene pentru activitatea de traducător (2005). A tradus în italiană mai multe volume de Mircea Cărtărescu, Ana Blandiana, Max Blecher, Herta Müller și Cătălin Pavel și a publicat studii despre Tudor Arghezi, Ion Barbu, Nichita Stănescu.

Steinar Lone este unul dintre cei mai reputați traducători norvegieni din limbile română, franceză şi italiană. A fost decorat, în noiembrie 2007, cu Ordinul Meritul Cultural de către Preşedintele României pentru activitatea sa de promovare a literaturii române în Norvegia și a fost distins cu Premiul pentru cea mai bună traducere literară din anul 2008, acordat de Uniunea criticilor din Norvegia, pentru traducerea cărţii Orbitor. Aripa stângăa lui Mircea Cărtărescu. Pe lângă traducerile din opera lui Mircea Cărtărescu, Gellu Naum, Filip Florian și Dan Lungu, Steinar Lone a mai tradus volume de Mircea Eliade, Mihail Sadoveanu, Camil Petrescu, Mihail Sebastian.

Festivalul Internațional de muzică contemporană MERIDIAN, organizat de Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România prin SNR-SIMC în perioada 3-10 noiembrie 2024, se va desfășura la Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara şi Iaşi, având tema SONIMAGICON – Sunet, Imagine, Magie, Icon(ic). În cadrul Festivalului, publicul este invitat să urmărească: artişti de excepție din România, Polonia, Olanda şi Republica Moldova, recitalul-prezentare de modă „Haute Piano Couture”, concerte camerale cu pictură live sau cu proiecții video, „Arhiva de Animație”, video-concerte şi video-opere, „MirrororriM” - spectacol multimedia hipnotic cu artişti-oglinzi, „Concert de concerte” de percuție, „Bass Trip” - contrabas augmentat electronic, muzici pentru sticlă sau hârtie, gamelan balinez sau tulnice underground din Munții Apuseni, instalații interactive, concert jazz-rock, improvizație în parcare, performance, teatru muzical distopic şi simpozionul muzicologic „Rădăcini”, dedicat marilor compozitori români.

Și anul acesta, Institutul Cultural Român este partener al Festivalului și va organiza evenimentul de deschidere al acestei ediții a XIX-a, „New Grooves, Old Mov(i)esˮ, în cadrul căruia 12 compozitori români au creat coloane sonore pentru scurtmetraje de la începutul secolului trecut, care vor fi interpretate live de ansambluri camerale de excepție. De asemenea, ICR va găzdui miercuri, 6 noiembrie 2024, în Sala Mare a din Aleea Alexandru 38, două concerte croite special pe tematica SONIMAGICON a Festivalului.

„New Grooves, Old Mov(i)esˮ, evenimentul de deschidere al acestei ediții, a provocat 12 compozitori români să creeze coloane sonore pentru scurtmetraje de la începutul secolului trecut, care vor fi interpretate live de ansambluri camerale de excepție. În premieră absolută, evenimentul se desfăşoară simultan în cele patru centre ale Festivalului. Aşadar, duminică 3 noiembrie, la ora 18:00, se dă startul unui eveniment de excepţie, la care accesul publicului este gratuit.

• La Bucureşti, Trio LARSON, alături de violoncelistul Ştefan Cazacu, vor concerta sub bagheta lui Mircea Pădurariu în Studioul de Operă şi Multimedia al Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti (Str. Ştirbei Vodă 33).

• La Cluj-Napoca, Alexandru Murariu va dirija Ansamblul COULEURS în primitoarea Sală Studio a Academiei Naţionale de Muzică „Gheorghe Dima” (Strada Ion I. C. Brătianu 25).

• La Timişoara, PIXEL Club (Piaţa Unirii 6) găzduieşte cine-concertul susţinut de Ansamblul ATEM, sub bagheta lui Christian Câşleanu.

• La Iaşi, ansamblul din Chişinău ARS POETICA, dirijat de Vladimir Andrieş, va concerta în Sala „Eduard Caudella” a Casei Balş (Universitatea Naţională de Arte, Strada Cuza Vodă 29).

Filmele cuprinse în program au fost selecţionate de către Andrei Rus – conferenţiar la UNATC, adesea prezent în juriile de specialitate în cadrul festivalurilor de film, preocupat de cercetarea filmului documentar și a filmului experimental, dar și de restaurarea, arhivarea și prezervarea filmelor.

În cadrul manifestărilor internaţionale prilejuite de împlinirea a 700 de ani de la moartea marelui explorator veneţian Marco Polo, Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti, la iniţiativa Comitetului din Bucureşti al Societăţii „Dante Alighieri”, în parteneriat cu mai multe instituţii culturale române şi italiene, organizează expoziţia de artă contemporană „Marco Polo: călătoria ca întâlnire”, curatoriată de doamna Prof. univ. dr. Nicoleta Silvia Ioana, cu colaborarea doamnei Prof. univ. dr. emerit Smaranda Bratu Elian.

Expoziţia a fost vernisată, în prezenţa artiştilor expozanţi şi a curatoarei, miercuri, 30 octombrie 2024, la ora 17:30, în Mica Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică, Cannaregio 2211, Veneţia și va putea fi vizitată până pe 3 noiembrie 2024.

Expoziţia, printr-o abordare interdisciplinară, ilustrează aspecte legate de receptarea figurii lui Marco Polo în România şi este expresia gustului estetic al tinerilor studenţi artişti care, pornind de la opera „Il Milione”, întreprind o reflecţie artistică asupra temei călătoriei ca punct de întâlnire între popoare, punte între culturile Orientului şi Occidentului, întretăiere a schimburilor de bunuri şi idei, de colaborare între cultura scrisă şi cultura vizuală, între literatură şi arte.

Expoziţia „Marco Polo: călătoria ca întâlnire” cuprinde lucrări de grafică, sculptură şi design vestimentar realizate de 15 studenţi ai Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti şi de profesorii lor, precum şi o carte bibliofilă care reconstituie călătoria lui Marco Polo, însoţită de ilustraţii şi texte introductive din „Il Milione”, cu comentarii bilingve, în română şi italiană, datorate profesorilor universitari Smaranda Bratu Elian, Nicoleta Silvia Ioana, Cornel Florin Moraru.

Lucrările de grafică sunt semnate de Matei Rădulescu, Ştefan Roban, Ioana Dimosthenos, Ana Vîrdol, Serena Diaconescu, Cosmin Grigoraş, Silvia–Alexandra Neagu, Lia Hawa Hristescu, Maria–Elena Ionescu, Alexia Bianca Alecu, Sebastian Andrei Lăutaru (coordonatori: Conf. univ. dr. Carmen Apetrei şi Conf. univ. dr. Ovidiu Croitoru), în timp ce sculpturile sunt realizate de Ruxandra Vulpe (coordonator: Lector univ. dr. Elena Dumitrescu), iar creaţiile de design vestimentar de Maryam Dimofte, Damian Hanganu şi Harun Mazlam (coordonator: Lector univ. dr. Răzvan Vasilescu).

Expoziţia de artă contemporană „Marco Polo: călătoria ca întâlnire” reprezintă nu doar o importantă mărturie artistică a cunoaşterii şi asimilării operei lui Marco Polo în România, ci şi un demers artistic relevant al tinerilor artişti ai Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti, care s-au inspirat din „Il Milione” pentru o reflecţie vizuală asupra temei călătoriei, explorând dinamica întâlnirii pentru a valorifica diversitatea culturală şi a promova înţelegerea reciprocă.

La 30 octombrie 2024, Institutul Cultural Român de la Lisabona, în colaborare cu Ambasada României în Portugalia, a organizat o vizită de lucru a conducerii Muzeului Municipiului București la Muzeul Orașului Lisabona/Palácio Pimenta. Desfășurată la invitația doamnei Joanei Sousa Monteiro, directoarea Muzeului orașului Lisabona, vizita are ca scop încheierea unui acord de parteneriat între cele două muzee municipale și organizarea, în anul 2026, a unei expoziții comune româno-portugheze între cele două instituții. Cu acest prilej, va avea loc prezentarea proiectului muzeal Pinacoteca Orașului Bucuresti, în prezența unor personalități culturale portugheze, a directoarei Muzeului Orașului Lisabona și a unor reprezentanți ai instituțiilor de profil și cercurilor de presă din capitala portugheză.

La 31 octombrie 2024, ICR Lisabona a organizat prelegerea cu titlul „Pinacoteca București, viitorul centru artistic al capitalei”, susținută de Ana-Maria Măciucă. Evenimentul se adresează publicului larg din Lisabona și este dedicat prezentării colecției de artă a Muzeului Municipiului București. Programul include și intervenții pe tema istoriei capitalei României, susținute de directorul general al Muzeului Municipiului București, Adrian Majuru și de directorul muzeului, Dan Pîrvulescu.

Muzeul Municipiului București este o instituție pavilionară formată din 12 muzee între care și Palatul Șuțu. Muzeul are sediul principal la Palatul Suţu, care este una dintre cele mai vechi reşedinţe aristocratice din Bucureşti şi unul dintre puţinele imobile care au rămas nemodificate de mai bine de 150 de ani. Muzeul Municipiului București este una dintre cele mai importante instituții culturale din România, dedicată conservării, cercetării și promovării patrimoniului istoric, artistic și cultural al capitalei. Înființat în 1921, muzeul valorifică colecții ce reflectă evoluția orașului București, cuprinzând domenii diverse precum arheologie, artă, istorie și numismatică. Instituția își desfășoară activitatea în mai multe sedii istorice din București, printre care menționăm Palatul Suțu, Casa Filipescu-Cesianu, Muzeul Theodor Aman și Muzeul George Severeanu, organizând expoziții permanente și temporare, evenimente culturale și activități educative, adresate publicului larg și specialiștilor deopotrivă. Muzeul Municipiului București își propune să fie un reper în viața culturală a orașului, conectând trecutul cu prezentul și viitorul.

Muzeul orașului Lisabona are sediul în incinta și grădinile Palácio Pimenta, palat de vară din prima jumătate a secolului al XVIII-lea, încadrat de ruinele unei mai vechi ferme-conac. Palatul a fost construit în perioada 1734-1746, de Diogo de Sousa Mexia, o figură marcantă în domniile regilor D. Pedro II și D. João V. Muzeul orașului Lisabona este alcătuit din cinci centre: Palatul Pimenta, nucleul dedicat Sfântului Antonie, Teatrul Roman, nucleul arheologic Casa dos Bicos și Turnul de Vest din Praça do Comércio.

Uniunea Cineaștilor din România a organizat luni, 28 octombrie 2024, la Opera Națională București, o nouă ediţie a Premiilor UCIN, un eveniment de traditie in domeniul cinematografiei, având în vedere că se decernează încă de la începutul anilor '70. Și în acest an, au fost premiate producţiile cinematografice reprezentative ale anului precedent. Institutul Cultural Român a oferit Premiul pentru regie „Lucian Pintilieˮ lui Tudor Giurgiu pentru filmul „Libertateˮ.

Juriul ediţiei i-a avut în componenţă pe:

- prof. univ. dr. Manuela Cernat, critic şi istoric de film
- Miruna Berescu, producător, fondatoarea Asociaţiei FAMart
- Lia Bugnar, actriţă, scriitoare
- Vlad Păunescu, director de imagine, regizor, Director al Castel Film Studios
- Andrei Zincă, regizor, producător.

Premianţii de anul acesta se alătură multor altor creatori de renume ai cinematografiei româneşti care au fost onoraţi cu aceste premii.

Marele Premiu si Trofeul Uniunii Cineastilor

- „Spre Nordˮ, regia Mihai Mincan, producător De Film Production

Premiul Special al Juriului

- „Nu aştepta prea mult de la sfîrşitul lumiiˮ, regia Radu Jude

Premiul pentru regie „Lucian Pintilieˮ

- „Libertateˮ, regia Tudor Giurgiu

Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău susține proiectul multianual „Muzica de Filme Oscar” organizat de Moldovan National Youth Orchestra. 100 muzicieni din Chișinău și Tiraspol, sub bagheta dirijorului Andriano Marian, vor interpreta live muzica din 28 de filme nominalizate la prestigiosul premiu Oscar.

Vor fi prezentate fragmente din coloanele sonore semnate de Hanz Zimmer, John Williams și James Horner pentru filmele și serialele: Avatar, Dune, The Dark Knight, Frozen, Stăpânul Inelelor, Harry Potter, Pirații din Caraibe, Game of Thrones, Aladdinș.a.

Evenimentul are loc pe 3 Noiembrie, la Chișinău Arena.

Ambasada României în Republica Cipru, cu sprijinul Institutului Cultural Român prin Direcția Relații Internaționale, organizează luni, 4 noiembrie 2024, o seară de film documentar dedicat publicului cipriot și membrilor Corpului Diplomatic acreditat în Republica Cipru - Nicosia.

În cadrul evenimentului, se va prezenta filmul documentar „Coroana României” regizat de către jurnalistul George Grigoriu. Evenimentul va debuta cu un recital de poezie intitulat „Scrisoare către Regina Maria” susținut de către poeta Alexandra Svet (autoarea volumelor „Floarea din asfalt” și „Să mă întorc acasă”).

Coroana României
În adâncurile istoriei României, zăcea o poveste nespusă, plină de mister și de emoție, care a fost pe punctul de a fi uitată. „Coroana României", un documentar realizat de către jurnalistul George Grigoriu, vine să umple golul lăsat de cenzura comunistă și să ne reconecteze cu o parte esențială a trecutului nostru. „Coroana României" nu este doar o simplă înșiruire de fapte și de date, ci o călătorie emoționantă prin timp, prin intermediul unor imagini de arhivă rare și interviuri cu experți în domeniu, o cufundare în tainele sufletului românesc. Documentarul își propune să refacă legătura pierdută dintre români și Coroana lor istorică. Documentarul „Coroana României"este o invitație adresată fiecărui român de a ne redescoperi măreția și complexitatea istoriei naționale, dar și o carte de vizită pentru toți cei care doresc să cunoască România. Cunoașterea acesteia este esențială pentru a înțelege cine suntem și de unde venim.

Documentarul a fost lansat cu succes în avanpremieră la Paris, în premieră internațională la ICR Londra și în premieră națională la Ateneul Român și la Palatul Regal. Anul acesta filmul a fost prezentat în cele mai importante orașe europene precum: Marsilia, Nisa, Lisabona, Villeneuve-Loubet, Roma, Florența, Viareggio, Venetia, Milano și Torino, unde a fost vizionat de peste 4000 de persoane.

Patru dintre cele mai cunoscute filme româneşti din ultimul an pot fi văzute în weekendul 2-3 noiembrie în capitala Suediei în cadrulZilelor Filmului Românesc la Stockholm, eveniment organizat de Institutul Cultural Român din Stockholm cu ocazia aniversării a 35 de ani de la Revoluția Română. Vor fi proiectate filmele de ficţiune„Libertate” (2023), în prezenţa regizorului Tudor Giurgiu, „Săptămâna Mare” (2024), cu participarea regizorului Andrei Cohn, „Familiar” (2023), de Călin Peter Netzer, dar şi documentarul hibrid „Între revoluţii” (2023), de Vlad Petri.

Curatorul festivalului este criticul de film Ionuţ Mareş, care va prezenta filmele şi va modera discuţiile cu invitaţii. “E firesc ca un moment istoric recent și atât de important și de vizual precum Revoluția din 1989 să stârnească în continuare interesul regizorilor români. „Libertate” aduce o perspectivă nouă și umană, reconstituind momente ale Revoluției la Sibiu.„Între revoluții” propune o privire mai largă, pentru că pune în oglindă Revoluția din Iran și Revoluția română.„Familiar” vorbeşte de asemenea despre efectele trecutului comunist asupra prezentului, de data aceasta în interiorul unei familii disfuncționale, în timp ce„Săptămâna Mare” ne trimite într-un alt moment de cumpănă, la începutul secolului al XX-lea”, a declarat curatorul Ionuț Mareș.

„Libertate”, regizat de Tudor Giurgiu, a fost proiectat sâmbătă, 2 noiembrie, de la ora 20.45, în sala mare a cinematografului Zita. Povestea este plasată în decembrie 1989, la Sibiu. În haosul generat de protestele mulțimii împotriva autorităților, o unitate de miliție devine ținta unui asalt violent care degenerează într-o confruntare sângeroasă între soldați, milițieni, securiști și civili. Încercând să scape de asediu, un căpitan de miliție e capturat de armată și acuzat că e terorist. „Libertate” a făcut parte anul trecut din competiția Festivalului de la Sarajevo, iar în acest an a primit numeroase nominalizări şi premii la Gala Gopo, inclusiv trofeele pentru cel mai bun film şi cea mai bună regie.

În documentarul hibrid „Între revoluţii”, de Vlad Petri, proiectat duminica, 3 noiembrie, de la ora 21.00, în sala mare a cinematografului Zita, două femei separate de revoluții - una în Iran, alta în România - își unesc destinele prin scrisorile pe care și le trimit, înfruntând societățile în care trăiesc. Filmul a câştigat premiul criticilor în secţiunea Forum a ediţiei de anul trecut a Festivalului de la Berlin şi a fost ulterior selectat în numeroase alte festivaluri.

„Familiar”, realizat de Călin Peter Netzer, va rula în sala mică a cinematografului Zita, sâmbătă, 2 noiembrie, de la la ora 18.15. Producția urmărește un regizor în timp ce explorează secretele întunecate ale familiei sale și încearcă să folosească filmul la care lucrează pentru a depăși o traumă pe care a trăit-o în copilărie. Filmul a făcut parte în 2023 din competiţia Festivalului Black Nights de la Tallinn.

„Săptămâna Mare”, noul film al regizorului Andrei Cohn, a avut premiera mondială în secţiunea Forum a ediţiei din acest an Festivalului de la Berlin. Filmul va rula duminică, de la ora 17.00, în sala mare a cinematografului Zita din Stockholm. Ecranizare liberă după nuvela „O făclie de Paşte” de I. L. Caragiale, filmul are ca protagonist un hangiu dintr-un sat din România la începutul secolului al XX-lea. Hanul acţionează ca un punct de întâlnire atât pentru creștini, cât și pentru evrei, însă aparenta înţelegere maschează rasismul și antisemitismul.

Proiecţiile vor avea loc în cunoscutul cinematograf Zita din Stockholm.

În contextul celebrării a 75 de ani de relații diplomatice bilaterale sino-române, Institutul Cultural Român de la Beijing, cu sprijinul Agerpres și al Centrului Cultural Chinez din Bucuresti, a deschis marți, 29 octombrie 2024, de la ora 19:00, la sediul din Galaxy Soho, deschiderea expoziției de carte și fotografie „75 de ani de relații bilaterale româno-chineze în instantanee foto și cărți reprezentative”. Vernisajul expoziției a avut loc în aceeași zi cu cel al expoziției similare deschise la Centrul Cultural Chinez din București și va putea fi vizionată până pe 15 decembrie 2024.

Expoziția de fotografie constă în 35 de fotografii, în format 90x60 cm, care surprind întâlnirile la vârf ale liderilor din cele două țări, în perioada 1966-2002, furnizate în format electronic de Agenția Română de Presă AGERPRES.

Expoziția de carte cuprinde peste 50 de titluri reprezentative din literatura și istoria României, traduse în limba chineză de-a lungul timpului, completate cu volume ale culturii chineze traduse și publicate în limba română.

Festivalul Internațional de muzică contemporană MERIDIAN, organizat de Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România prin SNR-SIMC în perioada 3-10 noiembrie 2024, se va desfășura la Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara şi Iaşi, având tema SONIMAGICON – Sunet, Imagine, Magie, Icon(ic). În cadrul Festivalului, publicul este invitat să urmărească: artişti de excepție din România, Polonia, Olanda şi Republica Moldova, recitalul-prezentare de modă „Haute Piano Couture”, concerte camerale cu pictură live sau cu proiecții video, „Arhiva de Animație”, video-concerte şi video-opere, „MirrororriM” - spectacol multimedia hipnotic cu artişti-oglinzi, „Concert de concerte” de percuție, „Bass Trip” - contrabas augmentat electronic, muzici pentru sticlă sau hârtie, gamelan balinez sau tulnice underground din Munții Apuseni, instalații interactive, concert jazz-rock, improvizație în parcare, performance, teatru muzical distopic şi simpozionul muzicologic „Rădăcini”, dedicat marilor compozitori români.

Și anul acesta, Institutul Cultural Român este partener al Festivalului Meridian și va organiza evenimentul de deschidere al acestei ediții a XIX-a, „New Grooves, Old Mov(i)esˮ, din data de 3 Noiembrie în cadrul căruia 12 compozitori români au creat coloane sonore pentru scurtmetraje de la începutul secolului trecut, care vor fi interpretate live de ansambluri camerale de excepție. De asemenea, ICR va găzdui miercuri, 6 noiembrie 2024, în Sala Mare a din Aleea Alexandru 38, două concerte croite special pe tematica SONIMAGICON a Festivalului.

„New Grooves, Old Mov(i)esˮ, evenimentul de deschidere al acestei ediții, a provocat 12 compozitori români să creeze coloane sonore pentru scurtmetraje de la începutul secolului trecut, care vor fi interpretate live de ansambluri camerale de excepție. În premieră absolută, evenimentul se desfăşoară simultan în cele patru centre ale Festivalului. Aşadar, duminică 3 noiembrie, la ora 18:00, se dă startul unui eveniment de excepţie, la care accesul publicului este gratuit.

• La Bucureşti, Trio LARSON, alături de violoncelistul Ştefan Cazacu, vor concerta sub bagheta lui Mircea Pădurariu în Studioul de Operă şi Multimedia al Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti (Str. Ştirbei Vodă 33).

• La Cluj-Napoca, Alexandru Murariu va dirija Ansamblul COULEURS în primitoarea Sală Studio a Academiei Naţionale de Muzică „Gheorghe Dima” (Strada Ion I. C. Brătianu 25).

• La Timişoara, PIXEL Club (Piaţa Unirii 6) găzduieşte cine-concertul susţinut de Ansamblul ATEM, sub bagheta lui Christian Câşleanu.

• La Iaşi, ansamblul din Chişinău ARS POETICA, dirijat de Vladimir Andrieş, va concerta în Sala „Eduard Caudella” a Casei Balş (Universitatea Naţională de Arte, Strada Cuza Vodă 29).

Filmele cuprinse în program au fost selecţionate de către Andrei Rus – conferenţiar la UNATC, adesea prezent în juriile de specialitate în cadrul festivalurilor de film, preocupat de cercetarea filmului documentar și a filmului experimental, dar și de restaurarea, arhivarea și prezervarea filmelor.