Eufrozina Băițan, Institutul Francez din București: „Tinerii și-au dat seama că doar cu engleza nu poți face mare lucru. Când ai și o a doua limbă străină, oportunitățile cresc semnificativ”
17 Februarie 2025, 14:20
Cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la fondarea Institutului Francez în România, a 45 de ani de la deschiderea Goethe-Institut la București și a 35 de ani de la Revoluție, pe 17 februarie 2025, la ora 19:00, la Pavilionul Goethe-Institut (Calea Dorobanților 32), are loc o discuție despre rolul culturii și al institutelor culturale străine în perioada dictaturii comuniste.
Eufrozina Băițan, responsabila Mediatecii Institutului Francez, i-a împărtășit Dariei Ghiu, în emisiunea Orașul vorbește, o perspectivă unică asupra istoriei institutului, acumulată în cei peste 30 de ani de activitate.
Institutul Francez din București a fost fondat în 1924, într-un moment în care legăturile culturale dintre România și Franța erau extrem de puternice. Însă istoria sa nu a fost lipsită de obstacole. A urmat o perioadă întunecată, în care accesul la cultura occidentală a fost strict limitat. Abia în 1968, după vizita generalului Charles de Gaulle în România, Institutul a fost redeschis sub forma Bibliotecii Franceze. Chiar și așa, accesul la informație era controlat.
„Toate listele de cumpărături treceau prin Comisia Ministerului Culturii, unde erau cenzurate, nu puteai să cumperi orice. Chiar și din reviste, povesteau colegii, că se rupeau anumite pagini pentru a nu lăsa anumite informații să circule în mediul românesc.”
Pentru mulți români, Biblioteca Franceză a fost un loc de evadare intelectuală în perioada comunistă. Eufrozina Băițan își amintește cum, în anii ’80, a devenit abonată la bibliotecă la îndemnul profesoarei sale de franceză. Accesul la literatura franceză, fie ea clasică sau contemporană, a fost pentru mulți o gură de aer proaspăt într-un climat de restricții culturale.
„Profesoara mi-a zis: «Uite, există biblioteca franceză, mie mi-e greu să mă duc acolo - nu mi-a zis mai multe-, dar tu poți să te duci, să împrumuți cărți de acolo». Zis și făcut. I-am anunțat pe ai mei - aveam deja buletin, pentru că ți se cerea totuși un document de identitate-, am venit la Institut și am dat iama în benzile desenate. Ce putea să facă un tânăr la vremea aceea?”
După 1990, Institutul și-a reluat numele inițial și și-a extins activitățile. A fost creată Mediateca, iar oferta culturală s-a diversificat. Astăzi, locul rămâne un punct de referință pentru iubitorii de cultură franceză, însă publicul s-a schimbat. Pentru a atrage noile generații, Institutul a creat chiar și un spațiu de jocuri video în limba franceză.
„Dacă în anii ‘90 veneau foarte mulți adulți, ceea ce noi bibliotecarii numim persoane active, adică între 25 și 60 de ani, în momentul acesta cred că aproape 50% dintre abonații noștri sunt tineri sub 18 ani. (…) Acum câțiva ani, gândindu-ne cum să-i atragem pe tineri, am zis să creăm acest spațiu de jocuri video. Și părinții au fost foarte deschiși și folosim foarte mult acest spațiu de jocuri video tocmai pentru a-i apropia pe copii de cultura franceză.”
Interviu realizat de Daria Ghiu în cadrul emisiunii Orașul vorbește, produsă de Gabriela Mitan Dulgheru și difuzată de luni până vineri, de la ora 9.00, la Radio România Cultural.
