Cultura la farfurie. Brâncuși, artist și bucătar - Gusturi românești în Montparnasse

19 Februarie 2025, 15:00
Când vorbim despre Constantin Brâncuși, ne gândim, de obicei, la sculpturile sale iconice, la modul cum a revoluționat arta modernă. Dar dincolo de dalta sa, Brâncuși avea un alt talent ascuns: gătitul.
Orașul vorbește cu Adriana Sohodoleanu despre legătura dintre Brâncuși și gastronomie, despre mesele sale legendare din Montparnasse și despre cum tradițiile culinare românești s-au împletit cu influențele franceze în atelierul său.
„Pe lângă toate instrumentele pe care le folosea la lucru și pe lângă lucrările sale, în atelierul său exista și o vatră și o măsuță scundă și mică, așa cum avea la Hobița.”
Mămăliga era nelipsită de pe masa lui Brâncuși. O scrisoare din 1914 ne dezvăluie că sculptorul obișnuia să pregătească mămăligă cu pui fript pe jar, asezonat cu usturoi, stârnind uimirea invitaților săi internaționali.
„Într-o scrisoare către nea Vasile și nea Petrică, în decembrie 1914, spune că, nefiind foarte frig afară, nu dăduse încă neaua, a scos chirostriile în curte, a pus de-o mămăligă cu trei pui fripți pe jar cu usturoi, amintindu-și cum a învățat să facă mămăligă undeva la Măgura. Din scrisoare aflăm noi că stând atunci într-o casă cu șase etaje și cu mulți amici de toate națiile, se băteau turcii la gura americanilor și a italienilor, care nu mâncaseră așa ceva de când îi făcuse muica lor și că se încinsese un chef pe cinste în mahalaua Montparnasse-ului.”
Nu doar mămăliga era punctul forte al meselor sale. Pentru doamnele care-i treceau pragul, Brâncuși pregătea adesea ciuperci pe plită, cu ierburi aromatice. Deși pentru Brâncuși, mămăliga era o legătură esențială cu originile sale, nu toți invitații săi o apreciau la fel de mult. Avocatul Petre Pandrea nu a fost niciodată convins de acest preparat. Această diferență de percepție asupra mâncării vorbește despre un contrast cultural mai larg, în care porumbul era considerat un simbol al sărăciei în secolul XIX.
„Memorialistul și avocatul Petre Pandrea vorbește despre această mămăligă pe care el nu o plăcea absolut deloc și pe care trebuia să o mânce când era în compania lui Brâncusi. Nu i-a spus că a mâncat-o cu silă, însă, pomenește el, că în privința mămăligii nu s-au înțeles niciodată.”
Brâncuși nu era doar un iubitor al mâncării tradiționale, ci și un cunoscător al artei culinare fine.
„Aș fi crezut că e mai degrabă un gurmand, dar citind despre el în ultima vreme, am descoperit că era un gourmet”, spune Sohodoleanu.
Interviu realizat de Daria Ghiu în emisiunea Orașul vorbește, produsă de Gabriela Mitan Dulgheru și difuzată în fiecare zi de luni până vineri, de la ora 9.00, la Radio România Cultural.