ALEXANDRU CHITUȚĂ: „Subvenția acordată în momentul de față de Ministerul Culturii nu acoperă nici măcar serviciile de pază și de curățenie pe care Muzeul Național Brukenthal le are”

07 Aprilie 2025, 19:42
Muzeul Național Brukenthal din Sibiu, unul dintre cele mai vechi și valoroase muzee din Europa de Est, se confruntă cu o criză financiară fără precedent. Alexandru Chituță, managerul instituției, trage un semnal de alarmă într-un interviu acordat Ancăi Mateescu, pentru emisiunea GPS Cultural. Vorbim despre bugete tăiate, lipsa investițiilor și tensiuni administrative, dar și despre soluții concrete pentru salvarea acestei embleme culturale.
Muzeul Național Brukenthal a ajuns în incapacitate de plată din cauza bugetului insuficient alocat de Ministerul Culturii.
„Cu subvenția pe care Ministerul Culturii ne-o dă, mai mică decât anul trecut, pur și simplu nu vom putea rezista, mai ales în primul semestru, pentru că sunt cheltuieli cu gazul, curentul. Subvenția acordată în momentul de față nu acoperă nici măcar serviciile de pază și de curățenie pe care Muzeul Național Brukenthal le are.”
Deși muzeul adăpostește peste 10% din totalul bunurilor culturale clasate din România – mai mult decât orice altă instituție din țară – bugetul pe 2025 este cu 2 milioane de lei mai mic decât anul precedent.
„Am încheiat anul trecut cu aproximativ 13 milioane, iar anul acesta am primit cu aproximativ 2 milioane mai puțin”.
În contextul în care Brukenthal este printre primele cinci muzee din subordinea Ministerului Culturii și reușește să-și susțină peste 20% din buget prin venituri proprii, reducerea sprijinului financiar de stat este inexplicabilă.
Pe lângă dificultățile financiare, muzeul se confruntă și cu lipsa totală a investițiilor în infrastructură.
„În 208 ani de existență a Muzeului Național Brukenthal,nicio clădire din cele opt proprietate a statului român nu a suferit o restaurare de la A la Z. Au fost doar amenajări expoziționale, dar nu o renovare, cu tot ce înseamnă astăzi în manieră profesionistă, o renovare a unui spațiu care ține patrimonul cultural național.”
Pentru a ieși din criza actuală, Chituță propune transferul Muzeului Național Brukenthal din subordinea Ministerului Culturii în cea a Primăriei Municipiului Sibiu – un model aplicat cu succes în cazul Teatrului Național „Radu Stanca”.
„Primăria din Sibiu a mai preluat o instituție care era pe moarte – Teatrul Național Radu Stanca – și, iată, astăzi performează cu un manager bun și o subvenție reală.”
Deși subfinanțat, Muzeul Brukenthal rămâne extrem de activ și relevant pe scena culturală națională și internațională. În plus, instituția are o colaborare solidă cu peste 30 de ambasade, devenind „cartea de vizită a orașului și a României atunci când se cere”.
„Suntem cel mai activ muzeu cu cele mai multe expoziții în țară. Avem aproximativ 20 de expoziții pe an, facilităm accesul la cultură. Suntem o instituție care are cea mai bună și puternică colaborare cu mediul diplomatic din România. Lucrăm cu peste 30 de ambasade din România și din exterior.”
Un alt obstacol major îl reprezintă tensiunile cu Parohia Evanghelică, proprietarul uneia dintre clădirile muzeului, retrocedată în 2005. Deși există un contract de comodat care stipulează clar că folosirea spațiului este gratuită, parohia a început să formuleze pretenții financiare.
„În momentul de față există și pretenții financiare pentru diferite chestiuni și activități care se întâmplă în Muzeul Național Brukenthal, pe care eu le consider un abuz. (…) Nu este niciun contract de închiriere, este un contract de comodat care, conform dicționarului explicativ al limbii române și conform și altor dicționare, înseamnă fără bani, fără nicio remunerație.”