Născut în România cu judecătoarea României la CEDO, Iulia MOTOC, despre o decizie istorică privitoare la hărțuirea sexuală la locul de muncă sâmbătă, 8 octombrie 2022, de la ora 16:00
08 Octombrie 2022, 12:28
Procesul “C. v. România”, pierdut de țara noastră de curând la CEDO, reprezintă o premieră istorică, fiind vorba de încadrarea hărțuirii sexuale la încălcarea dreptului la viață privată și de familie.
Pe scurt, reclamanta, o femeie de peste 50 de ani din județul Timiș, era angajată a companiei CFR Călători, ca femeie de serviciu la stația Timișoara Est. În noiembrie 2017 depune plângere penală la Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara împotriva lui C.P., directorul stației, pe care l-a acuzat de încălcarea articolului 223 din Codul penal, respectiv hărțuire sexuală. Ea a propus procurorului audierea mai multor martori și a depus înregistrări făcute de ea ale mai multor discuții cu C.P. de natură sexuală. Procurorul de caz demarează o anchetă penală cu privire la faptele invocate de reclamantă. În octombrie 2019, procurorul de caz decide să nu-l trimită în judecată pe C.P. și să claseze plângerea, cu argumentul că C.P. a comis fapta pretinsă de reclamantă, dar că aceasta nu îndeplinește cerințele prevăzute de legea penală pentru a constitui infracțiunea de hărțuire sexuală, respectiv să fie „o faptă interzisă de legea penală, săvârșită cu intenție, nejustificată și imputabilă.” În decembrie 2019, prim-procurorul aceluiași parchet menține decizia procurorului de caz. Reclamanta s-a plâns de deciziile procurorilor la Judecătoria Timișoara, iar la 11 iunie 2020 judecătorul care a preluat dosarul confirmă soluția procurorilor, respectiv că motivul clasării dosarului ar fi absența umilirii victimei prin faptele în cauză. Reclamanta se adresează apoi CEDO, care constată că România este vinovată de încălcarea articolului 8 din Convenția Drepturilor Omului, respectiv a dreptului la respectarea vieții private și de familie. ( sursa JustNews)
La Născut în România, pe 8 octombrie 2022, de la ora 16.00, judecătoarea României la CEDO, Iulia Motoc, va vorbi, printre altele, despre argumentele care au stat la baza acestei decizii, despre lacunele din educația magistraților români în domeniul drepturilor omului, despre lipsa de solidaritate a femeilor, despre obiceiul de a învinui victima hărțuirii și despre schimbările pe care se așteaptă să le aducă această decizie istorică. Realizator: Anamaria Spătaru.