Recitaluri poetice, dezbateri, proiecții de filme și momente muzicale, la Festivalul Internațional de Literatură de la Odesa, găzduit la București

În perioada 22-25 februarie, Bucureștiul găzduiește cea de-a IX-a ediție a Festivalului Internațional de Literatură de la Odesa, un proiect cu tradiție, devenit itinerant din cauza războiului.

De-a lungul celor patru zile, publicul bucureștean are ocazia de a participa la peste 20 de evenimente, cu o arhitectură diversă: de la dezbateri pe teme extrem de actuale și variate până la recitaluri de poezie și lecturi publice, însoțite de proiecții de filme și momente muzicale.

Găzduită la sediul Goethe-Institut București (Calea Dorobanți 32), ediția din acest an a Festivalului Internațional de Literatură de la Odesa debutează joi, 22 februarie, de la ora 17.00, cu un mesaj din partea celor doi fondatori ai proiectului, managerii culturali Ulrich Schreiber (Germania) și Hans Ruprecht (Elveția), urmat de un mesaj din partea Laurei Napolitano, directoarea Institutului Italian de Cultură din București și președinta EUNIC România, instituția sub umbrela căreia se desfășoară proiectul.

Discursul de deschidere va fi susținut de Radu Vancu, scriitor, eseist, traducător, profesor la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu și una dintre cele mai active voci civice din România.

„Europa pe care trebuie să o construim prin cuvintele noastre e una în care ele nu sunt folosite pentru a genera moarte sau ideologii de exterminare – ci o Europă în care cuvintele sunt martori împotriva barbariei. În care cuvintele stau mărturie că oamenii pot fi uciși, dar nu distruși. În care ele funcționează în serviciul umanului, nu al ideologiilor.

Pentru că acum știm: acolo unde cuvintele eșuează, istoria eșuează. Și redevine oroare.

Trebuie să construim o Europă în care cuvintele să nu trădeze omul. Nu din nou. Altfel, tot ce a însemnat vreodată literatura, tot ce a însemnat vreodată arta a fost pur și simplu o minciună.

Singura Europă care nu-i o civilizație moartă e aceasta: o Europă în care cuvintele nu trădează umanul”, a mărturisit Radu Vancu, în așteptarea evenimentului.

În aceeași seară, de la ora 18.30, publicul bucureștean are ocazia de a-l întâlni pe Philippe Sands, scriitor și avocat britanic de descendență franceză, profesor de drept internațional și director al Centrului pentru Curți și Tribunale Internaționale de la University College London. Libertatea de exprimare, drepturile omului, originile genocidului și ale crimelor împotriva umanității sunt doar o parte dintre temele care vor fi abordate de acesta în cadrul unui dialog cu jurnalistul Marian Voicu. Zilele acestea, volumul Filiera de Philippe Sands a apărut în ediție în limba română (traducere de Miruna Andriescu) la Editura Litera.

De la ora 20.00, iubitorii de poezie îi vor putea asculta în lecturi publice pe: Paula Erizanu din Republica Moldova – una dintre cele mai cunoscute scriitoare din noua generație și o apreciată jurnalistă europeană din sfera culturală –, alături de scriitorii ucraineni Iia Kiva – poetă, traducătoare și graficiană, preocupată de subiecte precum limbajul, identitate și memorie, experiențele colective și personale de război, traume și dezrădăcinare – și Vasîl Mahno – poet, eseist și traducător multipremiat, care investighează în cărțile sale conceptele de patrie și memorie, reflectând trecutul polifonic al locului său de origine. Moderatorul serii va fi scriitorul și traducătorul german de origine română Ernest Wichner.

Momentul muzical al serii va fi asigurat de muzicianul Florin Bica, un artist cunoscut melomanilor datorită prezenței sale la evenimente importante precum Bucharest Jazz Festival sau Festivalul „George Enescu”, dar și drept un colaborator constant al Big Band-ului Radio România.

În cea de-a doua zi a festivalului, vineri, 23 februarie, de la ora 14.00, iubitorii de literatură din București vor avea ocazia să îl cunoască pe Yuri Vînnîciuk, o legendă vie a literaturii ucrainene, considerat cel mai versatil dintre scriitorii ucraineni contemporani, un critic neobosit al sistemului politic, care a anticipat în operele sale războiul de astăzi. Acesta va purta un dialog cu poetul, eseistul și traducătorul ucrainean Vasîl Mahno.

De la ora 15.30, urmează o întâlnire cu scriitoarea elvețiană Ariane von Graffenried, autoare de spoken word, membră a duo-ului „Fitzgerald & Rimini” și curatoare a Festivalului Internațional de Poezie de la Basel. Ariane von Graffenried este o scriitoare versatilă care trece cu ușurință de la germana elvețiană la cea standard, mixate cu franceză, engleză sau albaneză, o scriitoare capabilă să străbată peisaje literare ample, scriind despre figuri feminine uitate și nerecunoscute și care amestecă fantasticul cu realul.

Sub motto-ul „Planeta populistă – vocile unei lumi în tumult”, de la ora 17.00, va avea loc o întâlnire cu scriitorul și eseistul elvețian Jonas Lüscher, moderată de Joachim Umlauf, directorul Goethe-Institut București. Ce îi unește pe populiștii din întreaga lume, ce îi deosebește și ce impact are acest lucru asupra realităților vieții în fiecare caz în parte? Sunt promisiunile și tentațiile populiștilor similare? Și, dacă da, ce fel de lume și de societate promit populiștii? – acestea sunt doar câteva dintre întrebările care își vor găsi răspuns în cadrul întâlnirii cu Jonas Lüscher.

De la ora 18.30, urmează un dialog pe o temă extrem de interesantă care a străbătut anii în zeci de cercetări dedicate subiectului: războiul și drogurile. Invitatul special este Norman Ohler, autorul a două cărți importante pe această temă, prima dintre acestea, Der totale Rausch: Drogen im Dritten Reich (2015), tradusă în peste 30 de limbi și aflată pe lista bestsellerurilor The New York Times, care descrie consecințele abuzului de droguri în rândul liderilor militari și politici. Cea mai recentă carte a sa, The Strongest Substance (2023), face lumină asupra istoriei dezvoltării LSD și explică diferența între cele trei funcții ale drogurilor: ca intoxicant, ca instrument de control al minții și ca leac.

Seara se încheie cu o întâlnire digitală cu îndrăgitul scriitor german Daniel Kehlmann care, de la ora 20.00, va citi un scurt fragment din romanul TYLL, unul dintre cele mai răsunătoare succese literare germane din ultimii cinci ani, carte nominalizată la International Booker Prize în 2020 și aflată în curs de ecranizare pentru un viitor serial Netflix. Romanul, apărut în versiune românească în colecția Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M, în traducerea Mariei Irod, a fost extrem de bine primit și de cititorii români. Dialogul cu Daniel Kehlmann va fi moderat de jurnalistul cultural Matei Martin.

Literatura ucraineană va face obiectul unei lecturi la nivel mondial în cea de-a treia zi a festivalului, sâmbătă, 24 februarie, e la ora 12.00, pentru a marca cei doi ani de la data izbucnirii războiului. Cu această ocazie, vor fi citite inclusiv poeme semnate de scriitorii ucraineni Viktoria Amelina, Maksîm Krîvțov și Volodimir Vakulenko, toți dispăruți în timpul războiului. La eveniment vor lua parte, online și cu prezență fizică, nume importante ale scenei literare internaționale precum Vasîl Mahno, Svitlana Bondar, Yuri Vînnîciuk (Ucraina), Marie Iljašenko (Republica Cehă), Jan Konnefke (Germania / România, online), Halîna Kruk (Ucraina, online), Daniel Kehlmann (Germania, online), Héctor Abad Faciolince (Columbia, online), Nichita Danilov, Dan Sociu (România).

În aceeași zi, de la ora 15.00, scriitorul și jurnalistul Olivier Guez, distins cu Premiul German de Film pentru scenariul său Der Staat gegen Fritz Bauer, discută cu scriitorul Norman Ohler despre trecutul, prezentul și viitorul Europei, despre ocaziile folosite și ratate în realizarea visului Europei într-o perioadă de profunde schimbări politice și culturale.

De la ora 16.30, va fi proiectat filmul Inimi cicatrizate (2016), în regia și după un scenariu de Radu Jude, ecranizarea romanului omonim, de Max Blecher, proiecție urmată, de la ora 18.00, de un dialog pe această temă între criticul literar Doris Mironescu și Ernest Wichner.

Începând cu ora 19.30, va avea loc un moment de lecturi publice – poezii de Ernest Wichner, unul dintre cei mai importanți poeți germani de origine română, Marie Iljašenko din Republica Cehă, autoare multipremiată, ale cărei versuri au cunoscut traduceri în peste 15 limbi și Nichita Danilov, scriitor român care surprinde în cărțile sale moștenirea spirituală și metafizică a României natale într-o poetică suprarealistă cu expresie ludică și ironică. Amfitrionul serii va fi scriitorul și traducătorul Horațiu Decuble.

Ultimul eveniment al serii va avea loc la Cinema Elvire Popesco, de la ora 20.00. Este vorba despre proiecția filmului Photophobia, docudramă din 2023, scris și regizat de Ivan Ostrochovský și Pavol Pekarčík. Filmul a avut premiera la cea de-a 80-a ediție a Festivalului Internațional de Film de la Veneția, în cadrul secțiunii „Giornate degli Autori”, în cadrul căreia a câștigat premiul Europa Cinemas Label Award. Coproducție între Slovacia, Republica Cehă și Ucraina, Photophobia a fost filmat în Ucraina în timpul invaziei rusești, fiind mai apoi selectat ca propunerea slovacă pentru cel mai bun film internațional de lungmetraj la cea de-a 96-a ediție a Premiilor Oscar.

Primul eveniment al ultimei zile a festivalului, duminică, 25 februarie, începând cu ora 11.00 este un dialog între scriitoarea italiană Ilaria Gaspari, cunoscută pentru pasiunea sa pentru podcasturi dedicate operelor unor scriitori cunoscuți: mix de amintiri, citate, extrase și poeme, dintre care unele sunt înregistrări originale ale unor lecturi, materialele includ și o căutare a urmelor vieții lui Ingeborg Bachmann la Roma. Poetul, managerul cultural și jurnalistul Răzvan Țupa este cel care va dialoga cu invitata din Italia.

De la ora 12.30, este vremea Poveștilor de la Marea Neagră, un proiect al Goethe-Institut și al Centrului Goethe din Erevan. În cadrul evenimentului de la București, cinci scriitori din țări situate la Marea Neagră se vor reuni pentru un schimb de opinii despre regionalitate, identitate și posibilitățile unei limbi comune în contextul crizelor actuale din literatură: Lavinia Braniște (România), Eka Kevanishvili (Georgia), Anush Kocharyan (Armenia), Halyna Kruk (Ucraina) și Ina Vultchanova (Bulgaria). Moderator: Arevik Ashkharoyan, cu o introducere de Jan-Tage Kühling (Centrul Goethe din Erevan).

De la ora 14.00, programul include un dialog cu Karl-Markus Gauss, scriitor și editor austriac, recompensat în 2022 cu prestigiosul Premiu pentru înțelegere europeană al Târgului de carte de la Leipzig, cunoscut pentru cărțile sale situate în sfera literaturii de călătorie. Expert în țările și peisajele din Europa de Est și descris de criticii de la Wiener Zeitung drept „un mare filozof al dispariției, care vrea să salveze oamenii și lucrurile, cei reduși la tăcere și cei uitați în memorie”, Karl-Markus Gauss va discuta despre această formă specială de literatură cu scriitorul român Marius Chivu.

Ora 15.30 o aduce în fața iubitorilor de literatură pe scriitoarea română Nora Iuga alături de gazda evenimentului, poetul Ernest Wichner, traducătorul poemelor Norei Iuga în limba germană. Îndrăgita scriitoare română și traducătoare premiată a literaturii germane va citi din poemele sale, publicate pentru prima dată în 1968.

De la ora 17.00, scriitorul german Norris von Schirach, îndrăgit de cititorii români datorită romanului Cei mai frumoși ani din viața lui Anton (ediția în limba română: Humanitas Fiction, traducere de Victor Scoradeț, 2021), va purta un dialog cu scriitorul și traducătorul Horațiu Decuble.

Seria evenimentelor se va încheia cu o dublă lectură publică de poezie, programată pentru ora 18.30, care îi va reuni pe scriitorii Nichita Danilov și Dan Sociu, amfitrion fiind Ernest Wichner.

Evenimentele din cadrul festivalului vor avea loc în limbile engleză, ucraineană și română, cu traducere. Accesul publicului la eveniment este gratuit. Programul complet al festivalului, pe site-ul oficial: www.litfestodessa.com.