DOCUMENTAR: Ziua Internaţională a Păcălelilor. Topul farselor celebre din istorie

Motto: „Ziua de 1 aprilie este ziua în care ne amintim ce suntem în celelalte 364 de zile ale anului” – Mark Twain

În fiecare an, la 1 aprilie, întreaga lume marchează Ziua Internaţională a Păcălelilor, un prilej universal pentru oameni de a face surprize prietenilor şi apropiaţilor, dar şi duşmanilor, unele menite să provoace buna-dispoziţie, altele, nereuşite, care nu fac decât să stârnescă indignare. În fapt, momentul marchează o sărbătoare generică a umorului, sub cele mai năstruşnice forme, însă, în unele zone ale lumii, sărbătoarea ia forma unor tradiţii – însoţite de o bogată simbolistică – , păstrate de sute de ani.

În ceea ce ne priveşte, RADOR vă propune astăzi un material cât se poate de serios despre o zi în care se petrec cele mai mari neseriozităţi, la nivel mondial…

* * * * *

Originea sărbătorii nu este clar determinată în timp, dar unii cercetători fac referiri la izvoare datând din epoca medievală, când ar fi existat, pe 28 decembrie, o zi a nebunilor, sau din antichitate, când la 25 martie romanii serbau festivalul Hilaria.

Se menţionează şi prima referire la o astfel de zi, cea din anul 1392, din Marea Britanie, în scrierile lui Geoffrey Chaucer, o poveste despre un cocoş păcălit de o vulpe, pe 1 aprilie, iar alte surse arată că originea Zilei Păcălelilor s-ar regăsi în anul 1539, într-un fragment dintr-un poem flamand care făcea referire la un boier care şi-a păcălit servitorul la data de 1 aprilie.

Apoi, în anul 1564, în Franţa, trecerea la calendarul gregorian, când începutul anului s-a mutat de la 1 aprilie la 1 ianuarie, a prilejuit celor care respectau această schimbare realizarea de farse şi păcăleli la adresa celor care au continuat să marcheze anul nou după vechiul calendar – aceştia fiind numiţi „Poisson d’Avril” (peşte de aprilie), denumire care a rămas la francezi, pentru 1 aprilie, până în zilele noastre.

Conform altor surse, explicaţiile ar ţine mai degrabă de ritualurile de celebrare a noului an marcat în vechime la 1 aprilie, astfel că, acest moment al anului era însoţit de ritualul păcălelii ca semn al haosului şi al alterării lumii, pentru ca o dată cu noul an întreaga lumea să renască iar ordinea ei să fie restabilită.

Prima atestare scrisă a zilei păcălelilor ar putea data din anul 1686, atunci când John Aubrey vorbeşte de „Ziua sfântă a păcălelilor”, pe 1 aprilie, în Germania şi pretutindeni.

Începând din secolul al XVIII-lea, englezii au început să sărbătorească April Fools Day (Ziua păcălelilor), o sărbătoare preluată de la germani, dar cu aceleaşi explicaţii ca în cazul sărbătorii din Franţa – având în vedere că Anglia a adoptat calendarul gregorian abia în anul 1752.

Obiceiuri şi tradiţii în lume

În această zi, în unele zone din lume există tradiţii şi obiceiuri care datează de sute de ani. Se spune că glumele trebuie făcute până la miezul zilei astfel că cei ce care păcălesc după acest moment vor avea ghinion (tradiţie păstrată în Noua Zeelandă, Marea Britanie, Australia și Africa de Sud), că cei care nu acceptă cu umor farselele vor avea şi ei ghinion, iar în unele regiuni există obiceiul care spune că dacă o fată frumoasă reuşeşte să te păcălească, e musai să o iei de nevastă sau cel puţin să fii prieten cu ea. Alte tradiţii arată că bărbatul care se căstoreşte în această zi va fi sub papucul nevestei până la sfârşitul vieţii, în schimb cei născuţi în această zi au o viaţă plină de noroc.

• În Japonia, umorul şi farsa au semnificaţii profund culturale, iar 1 aprilie este „ziua păpuşilor”, sau „Ziua bucuriei celor mici”, oamenii obişnuind în această zi să ofere în dar păpuşi
• În Franţa şi Belgia – sărbătoarea este numită „poisson d’avril”, denumire atribuită celui care cade victima unei păcăleli, fiind însoţită de tradiţia de a prinde pe spatele celui păcălit un peşte din hârtie, iar sărbătorirea se face prin cadouri constând în felicitări cu peşti sau bomboane de ciocolată în formă de peşte. Simbolul peştelui are la bază faptul că, potrivit astrologiei, în aprilie soarele părăseşte semnul zodiacal al „Peştilor”.
• În Iran – 1 aprilie este numit Sezdah Bedar o sărbătoare care ar avea originea în anul 536 Î. Hr., fiind considerată cea mai veche tradiţie de acest fel din lume, dar care nu este dedicată propriu-zis păcălelilor, ci petrecerilor în aer liber, cu mâncare, bună-dispoziţie, jocuri şi glume. Tradiţia cea mai cunoscută aici este ca după încheierea petrecerii, să se arunce verdeaţă în apa curgătoare, existând credinţa că astfel boala sau ghinionul vor fi alungate
• Danemarca, Suedia – este marcată pe 1 aprilie „aprilsnar” – ziua păcălelilor, însă în aceste ţări există şi „Maj-kat” (o zi a glumelor), marcată la 1 mai
• Italia – sărbătoarea se numeşte „pesce d’aprile !” şi poartă cu ea tradiţia lipirii de afişe pe spatele celor păcăliţi, similar Franţei.
• Marea Britanie – În Ziua Păcălelilor, „victima” este numită „noddy”,
• Scoţia – Ziua Păcălelilor poartă numele de „Hunt the Gowk Day” („vânează prostănacul”), având pe lângă denumirea atribuită celor păcăliţi – „April cuckoo” („cuc de aprilie”) şi semnificaţia sosirii primăverii. În unele zone din Scoţia sărbătoarea ţine două zile, prima fiind numită “Hunt the Gowk Day”, principalul obicei fiind cel de păcălire „din om în om” cu un mesaj sigilat, iar pe 2 aprilie este “Taily Day” – când este întâlnit obiceiul lipirii mesajelor pe spatele victimelor
• SUA – în unele state se marchează „The Week of Foolery” (Săptămâna farselor), care se încheie la 1 aprilie, cu Ziua păcălelilor
• Spania, Mexic, Peru, Columbia – Ziua păcălelilor se numeşte „Ziua inocenţilor” şi este marcată la 28 decembrie, având la origini ziua în care creştinii îi plângeau pe copiii măcelăriţi de Herod. În zilele noastre semnificaţia zilei a trecut de la o zi tristă la veselia păcălelilor, adoptată de toţi oamenii şi de instituţiile media, care, an de an, produc ştiri menite să păcălească publicul
• România – în ţara noastră Ziua Internaţională a Păcălelilor este marcată începând cu secolul al XIX-lea, însă se află sub semnul fertilităţii, fiind obişnuit ca bărbaţii să se deghizeze, încercând să le impresioneze pe fete, iar fetele care îşi aleg soţii pe 1 aprilie se spune că vor avea noroc şi fericire.

De asemenea, se mai spune că, dacă o fată frumoasă reuşeşte să te păcălească, trebuie să o iei de nevastă sau măcar să fii prietenul ei. Însă mare atenţie: să te căsătoreşti la 1 aprilie nu e foarte indicat, fiindcă se spune că bărbatul însurat în această zi va fi sub papucul nevestei până la sfârşitul vieţii (înţelegem, şi de aici, că pentru doamne ar fi chiar indicat să facă marele pas în această zi…)

Unii afirmă că este bine să faci farsele înainte de ora prânzului, pentru că altminteri vei avea ghinion tot anul, iar cei care nu agreează cu umor farsele vor avea şi ei ghinion.

În popor există superstiţia că cei născuţi la 1 aprilie vor avea noroc pe aproape toate planurile, dar ar face bine să se ferească de jocurile de noroc, care e posibil să le ruineze viaţa, bineînţeles recomandarea fiind valabilă pentru absolut toată lumea, indiferent de data naşterii.

Saşii şi svabii de la noi aveau chiar înainte de secolul al XIX-lea o tradiţie ca de 1 aprilie să-şi facă farse şi se păcălească unii pe alţii.

Românii, neam de hâtri din fire, i-au avut drept eroi de poveste pe Păcală şi Tândală, pe Dănilă Prepeleac, Stan Păţitul sau Pepelea, şi au inventat celebrul „Păcălici”, jocul de cărţi care multora ne-a bucurat copilăria.

Farse celebre

De-a lungul timpului, Ziua Păcălelilor a fost prilejul, pentru media dar şi pentru persoane, să realizeze şi să răspândească ştiri menite să inducă în eroare cititorul, prietenii, ba chiar şi necunoscuţii, momente care au rămas consemnate în istorie.

A fost realizat un clasament al celor mai reuşite farse, iar pe primul loc s-ar afla întâmplarea petrecută în anul 1993 când primăria oraşului Koln (Germania) ar fi dat o lege potrivit căreia cei care practicau jogging-ul se supuneau regulii unui maxim de viteză de 6 km/h, în caz contrar urmând a fi amendaţi. Restricţia de viteză ar fi fost impusă pentru a nu deranja veveriţele din parcul central al oraşului, care se aflau în perioada împerecherii.

• În perioada Primului Război Mondial, un aviator francez a aruncat deasupra unei tabere germane ceva asemănător unei bombe, iar nemţii au fugit spre adăposturi. Văzând că „bomba” nu explodează, aceştia s-au apropiat şi au văzut o minge de fotbal, pe care francezul scrisese „April Fool”
• În anul 1950, o televiziune olandeză anunţa că turnul înclinat din Pisa s-a prăbuşit
• În anul 1952, doi adolescenţi au predat unei secţii de poliţie din Londra un dosar găsit într-o staţie de autobuz şi care aparent conţinea schiţele unui dispozitiv atomic.

Oamenii legii a intrat imediat în alertă şi au informat autorităţile, de la guvern la Camera Comunelor, despre posibila pierdere a unor secrete nucleare. După ce schiţele au fost examinate de fizicieni, care au spus că nu înţeleg despre ce e vorba, misterul a fost rezolvat de un prieten al celor doi tineri care a dezvăluit că aşa zisul dispozitiv nuclear era de fapt … o maşinărie de făcut cârnaţi

• Cinci ani mai târziu, la 1 aprilie, BBC difuzează o ştire de trei minute în care se spune că la o fermă din Elveţia s-au obţinut recolte record de spaghetti şi arătau imagini cu tăieţei recoltaţi din copaci. Informaţia a fost atât de credibilă încât unii au cerut detalii legate de plantaţie şi au întrebat de unde ar putea cumpăra puieţi
• În 1962, în Suedia emitea o singură televiziune, care transmitea în alb-negru. De ziua păcălelilor, expertul tehnic al staţiei, Kjell Stensson, le-a spus privitorilor cum pot vedea color: „Tot ce trebuie să faceţi este să puneţi pe ecran o pereche de colanţi”. Astfel, mii de telespectatori au luat parte la această farsă, cautând colanţi prin casă şi decupându-i, pentru a vedea, în sfârşit, imagini color
• În 1965, o publicaţie daneză anunţa că a fost adoptată o lege prin care toţi câinii din Copenhaga vor fi vopsiţi în alb, iar astfel şoferii îi vor vedea mai bine pe stradă şi vor evita producerea de accidente
• În 1 aprilie 1976, în timpul unui interviu la postul de radio BBC 2, astronomul Patrick Moore a anunţat că, la ora 9:47, va avea loc un eveniment astronomic „unic în viaţă”. Planeta Pluto urma să se deplaseze în spatele planetei Jupiter, iar acest fenomen urma să reducă forţa atracţiei gravitaţionale pe Pământ. Moore le-a spus ascultătorilor că dacă vor sări în acel moment, vor simţi că plutesc. Imediat după momentul anunţat, sute de oameni au susţinut că s-a întâmplat exact astfel cum a prezis Moore, iar o femeie a declarat chiar că a plutit prin cameră
• În 1980, postul TV britanic BBC a anunţat că ceasul Big Ben va fi înlocuit cu unul electronic, care ar fi fost mult mai precis decâ vechiul ceas cu sistem mecanic. O mulţime de cetăţeni şi-a exprimat protestul în legătură cu această decizie, iar o altă mare parte dintre oameni au întrebat chiar de unde se pot cumpăra bucăţi din vechiul Big Ben
• În anul 1995, Ziarul „Irish Times” a anunţat că celebrul Disneyland negociează cu guvernul rus în privinţa achiziţionării trupului lui Lenin în vederea expunerii lui, cu tot cu mausoleu, în parcul de distracţii din Paris
• La 1 aprilie 1998, Burger King anunţa lansarea unui nou produs special – burger-ul pentru stângaci. În aceeaşi zi, Revista „New Mexicans for Science and Reason” publica un articol în care era anunţată decizia statului american Alabama care urma să schimbe valoarea numărului Pi din 3,14159, considerată „necreştină”, în 3,0, un număr care ar fi „conform cu Biblia”
• Un an mai târziu, site-ul muzical Wall of Sound publica un material conform căruia cântăreaţa Britney Spears are, de fapt, 28 de ani în loc de 17. Dezvăluirea venea după ce diva pozase provocator pentru coperta revistei Rolling Stone. Pentru a fi credibil, articolul era foarte „documentat”. Spre exemplu era dezvăluit adevăratul nume al lui Spears, Belinda Sue Spearson, născută în West Baton Rouge la 7 august 1970, absolventă a liceului Robert E. Lee. Foştii colegi de clasă erau citaţi în articol pentru a confirma vârsta cântăreţei. Consecinţa? Sute de oameni au sunat la casa de discuri a lui Britney, pentru a se lămuri dacă povestea e reală sau nu
• Anul 2002 a adus o nouă minciună gogonată: un raport atribuit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii susţinea că blondele naturale vor dispărea în următoarele două secole. Desigur OMS a negat ulterior existenţa unui astfel de raport
• În 2007, site-ul „Lebanon Circle”, desinat pasionaţilor de magie, a postat o imagine cu o creatură care semăna cu o zână, precizând că a fost descoperită de un bărbat care îşi plimba câinele în apropiere de un vechi drum roman din Derbyshire. Zeci de mii de vizitatori au dorit să vadă cu ochii lor creatura, însă proprietarul site-ului avea să mărturisească, la scurtă vreme, că totul a fost o farsă
• În anul 2008 acelaşi post BBC lansa un documentar care făcea referire la pinguini zburători
• La 1 aprilie 2009, Oficiul elveţian de turism lansa un videoclip care dezvăluia de ce sunt atât de curaţi munţii lor, totul datorându-se muncii neîntrerupte a gunoierilor montani care spălau până şi pietrele murdărite de păsări. Se preciza că fără munca gunoierilor stâncile ar fi fost treptat erodate şi munţii ar dispărea! Milioane de oameni au urmărit clipul şi 30 de mii dintre ei au făcut şi testul online pentru a vedea dacă au calităţile necesare pentru a deveni gunoier montan. Mai mult, datorită cererii publicului, compania de transport de cablu Brunni a început chiar să ofere cursuri pentru toţi cei care doreau să cureţe munţii Elveţiei
• În anul 2011, celebrul lanţ de magazine Ikea anunţa lansarea unui scaun pentru câini
• În 2013, publicaţia Daily Express afirma că din cauza austerităţii, Palatul Buckingham a început să închirieze celebrul „Apartament Belgian” cu preţul de 10.000 de lire sterline pe noapte, iar oaspeţii vor putea să ia micul dejun alături de familia regală şi vor putea să mănânce orice şi oricât, dar nu au voie să se atingă de colecţia regală de vinuri.
• În 2014, Căile Ferate din Franţa (SNCF) a afişat pe panoul călătoriilor sale, orare şi rute fictive, iar aplicaţia Google maps a oferit acces la o hartă în care puteau fi văzuţi mii de Pokemoni.
• Tot în 2014, de 1 aprilie, publicaţia The Telegraph anunţa că „Lira Salmond”, fabricată de o monetărie aparţinând actorului Sean Connery, urma să intre în circulaţie la 1 aprilie 2015, iar tabloidul The Sun a publicat un articol în care afirma că regina Elisabeta a II-a şi-a dat acordul pentru exploatarea gazelor de şist în grădinile Palatului Buckingham.

de Razvan Moceanu - RADOR