Pictura românească în context european

”Natură moartă, natură vie”. Capodopere din colecția Pinacotecii Municipiului București (4 oct. 2019 -27 sept. 2020) este titlul unei expoziții organizate firesc, în sediul principal, la Palatul Suțu, eveniment vizual care valorifică patrimoniul Pinacotecii Muzeului Municipiului București.

Până la momentul deschiderii oficiale a Pinacotecii în Palatul Dacia din Lipscani s-a simțit constant nevoia unor expoziții care să scoată la lumină, pe diverse teme, operele semnificative pe care le deține Muzeul Municipiului București. De la Theodor Aman până în epoca târzie, comunistă, patrimoniul Pinacotecii este unul foarte important; și deși spațiul Palatului Suțu nu este unul prea generos, managerul instituției, Adrian Majuru a susținut și inițiat aici, manifestări vizuale captivante care să vină în întâmpinarea comunității bucureștene.

Această expoziție se centrează sub titlul ”Natură moartă, natură vie” pe două teme foarte îndrăgite de pictorii români: natura statică și peisajul. Expoziția este însoțită de un catalog bilingv (român-englez) care permite privitorului, prin studiile publicate între coperțile lui, să se informeze asupra acestor constante ale picturii românești. Accentul în catalog cade pe texte și aproape deloc pe imaginea care apare doar să puncteze câțiva dintre autorii remarcabili ai temelor propuse în expunere.

Argumentul îi aparține Elenei Olariu, director adjunct Artă (care a și coordonat proiectul expozițional împreună cu Angelica Iacob, șef Secție Artă), urmat fiind de studiile semnate: Liana Ivan-Ghilia, Ana-Maria Măciucă, Cristina Ioniță, Irina Cîrstea, Oana Ciontu. Titlurile textelor subliniază că se urmărește familiarizarea cititorul cu problematica europeană a subiectelor aflate în discuție, pentru ca mai apoi, depășind contextul, să se poată înțelege mai lesne aceeași tematică abordată în pictura românească. Capitolele catalogului scot așadar la lumină, aceste trasee: ”Natură vie, natură moartă în arta europeană” (Liana Ivan-Ghilia), apoi ”Retorica peisajului și a naturii statice (secolul al XIX-lea)” de Elena Olariu, ”Peisajul și natura statică în pictura românească de secol XX, în contextul marii tradiții europene”(Ana-Maria Măciucă). Catalogul se încheie cu lista celor 40 de autori selectați cu lucări pentru această expoziție și cu bibliografia selectivă care oferă lectorului titlurile importante la care au apelat muzeografii pentru a-și definitiva cercetarea.

Roxana Păsculescu