Lumea orientală, universul european și arta românească între coperțile unei reviste

Revista de Artă și Istoria Artei, revistă editată de Muzeul Municipiului București, în cadrul Secției Artă- Pinacoteca București a ajuns la numărul trei.

Cuprinsul, așa cum a fost gândit de autori este diversificat și bogat. Cele șase capitole încearcă să surprindă și să aducă cât mai mult în atenție, fie un fenomen artistic, fie o personalitate importantă a artelor. Primul capitol se intitulează semnificativ ”Deschideri spre lume” și aici găsim subiecte generoase care ne poartă prin timpuri și spații care ilustrează fie Bienala de la Veneția din 1909 (drd. Angelica Iacob), fie Orientul în pictura românească (drd. Ana-Maria Măciucă). Capitolul ne oferă prin articolul drd. Steluța Boroghină o imagine a ”Japonismului ca marcă a occidentalizării artei românești”, apoi prin dr. Simona Drăgan ne apropiem de ”Influențe arabo-islamice în monumentele palermitane....”. În același timp, pătrundem în arta contemporană cu drd.Carmen Emanuela Popa, drd.Ruxandra Eugenia Socaciu și Daniel Turliu. Cu studiul Oanei Maria Ciontu ne deplasăm atenția către o prezență artistică feminină a Florenței veacului al XVII-lea.

Capitolele care rotunjesc numărul 3 al revistei se intitulează: ”Personalități”, ”Patrimoniu”, ”Concepte expoziționale”, ”Restaurare, conservare” și ”Recenzii”.  

La prima răsfoire am fost tentată de parcurgerea corespondenței lui Henri H. Catargi cu mama sa și de relația profesor- elev a Ceciliei Cuțescu Storck cu Ligia Macovei. Nu în ultimul rând, am fost captată de articolul lui Ovidiu Moț dedicată hârtiei ”uleiate” pentru ”lipitul ferestrelor” în perioada secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea.

Numărul 3 al revistei trebuie însă parcurs cu atenție, căci imaginile, acolo unde acestea există, ajută mult în lectura textelor specializate, înlesnind înțelegerea unui artist, a unui fenomen sau a unei problematici puse în discuție.

 

Realizatoare Roxana Păsculescu