Cu capul în nori și părul în vânt, ”definiția” limpede și dintotdeauna a savantului
16 Ianuarie 2021, 07:20
În 2020, în Colecția Junior, în cadrul Editurii Polirom, apărea la noi în țară, cartea ”Erori galactice”. La origine, aceasta era scrisă în italiană de Luca Perri; traducerea în română a fost realizată de Anamaria Gebăilă. Subtitlul lucrării sugerează nota ușor comică în care este scris volumul și dorința autorului de a descifra niște mituri, pe înțelesul copiilor: să greșești e omenește, să perseverezi e științific.
Luca Perri este astronom la Observatorul din Merate și susține conferințe la Planetariul din Milano, iar în atenția lui s-a strecurat demult, gândul popularizării științei în emisiuni de radio, tv, în reviste ori festivaluri.
Desenele din carte care au un grad semnificativ de umor sunt realizate de Andrea Paggiaro sub pseudonimul Tunet Pieptănat, cunoscut autor de benzi desenate. Împreună, cei doi reușesc să facă domeniul științific , parcă mai abordabil.
Scriitorul abordează subiecte din plaja largă a științelor, pornind chiar de la felul în care elevii își închipuie că arată omul de știință. Descrierea savantului din ”mintea noastră” în interpretarea lui Luca Perri este una bogată, dar aici voi cita doar două fragmente care conferă ”credibilitatea” închipuită de noi. În primul rând, ”oamenii de știință sunt niște adulți cam trecuți, cu chelie și ochelari groși ca fundul de sticlă”. În al doilea rând, ”indiferent de vârstă și tunsoare, toți poartă cămăși pline de pete, căci, după cum se știe, oamenii de știință se tot murdăresc și umblă neîngrijiți. ” În mod categoric, se desprinde ideea conform căreea, fără capul în nori, savantul nu ar reuși să facă marile descoperiri ale omenirii.
Luca Perri pornește în demersul cărții sale, nu de la reușita științifică, ci de la greșeala care a condus la descoperire. Ideea de eroare este una văzută aici, ca liniștitoare , în plus, edificatoare.
”Marțienii” și viața pe lună fac farmecul primului capitol al cărții. Și apoi, în următoarele, cititorul desccoperă tot felul de alte probleme științifice, considerate de el mai importante sau mai puțin vitale, dar care ne-au schimbat viața. De la stările de agregare a apei, la descoperirea sateliților, de la undele radio, la calculator și la telefonul mobil, savanții au tot făcut cercetări.
Cartea, în ciuda umorului pe care îl afișează este una de civilizație și cultură care plimbă cititorul prin diverse țări și prin diverși ani; se încearcă astfel, surprinderea evenimentelor sau doar a momentelor care ne-au adus în prezent; termenul de ”gafă” primește un cu totul alt înțeles, autorul concluzionând că: ”la fel ca în viață, erorile sunt utile pentru că prilejuiesc descoperiri incredibile”.
Realizatoare Roxana Păsculescu