BATMAN V SUPERMAN – sau cronica unei reconcilieri previzibile, de Michaela Platon

Se pare că tot ce se atinge de magia celor doi fantastici se preface în blockbuster, aşa că acest hibrid ranforsat până în prăsele, cu personaje pe alese, ne propune o cavalcadă de întreprinderi de-ale lor, cu scopul premeditat de a ne cuceri. Iar publicul Superman vs Batman este deja divizat, căci protagoniştii au deja fanii lor care nu vor să-şi schimbe lesne preferinţele, cei nehotărâţi având încă o ocazie nesperată să aleagă o eroină, Wonder Woman, dacă sunt într-atât de pricinoşi de nu le place nici unul dintre cei doi superputernici. Filmul este unul de  acţiune-fantastic-SF, condus cu abilitate de către Zack Snyder, care şi-a făcut o intrare spectaculoasă în 2006 cu atât de discutatul 300- Eroii de la Termopile, pentru ca apoi să continue cu Legend of the Guardians patru ani mai târziu, şi Man of Steel în 2013. Acum manageriază cu fler o echipă de actori buni, cărora pare să le placă scenariul, şi mai ales faptul că evoluează într-un film al unei francize de mega succes.

Dincolo de lupta clasică dintre bine si rau, de personajele cunoscute, de extraterestrii obligatorii şi de o poveste de dragoste manifestă, filmul nu aduce nimic nou. Cu toate astea are puterea să coaguleze talentul actorilor, şi ne cucereşte cu un „je ne sais quoi” cuprins în ştiinţa detaliului, în dinamica scenelor, în energia pe care o dezlănţuie şi – până la urmă- prin felul în care două personaje simbolice colosale îşi împart scenariul. Şi, slavă Domnului, că Lois Lane nu este iar vreo urâtă şi vreo strâmbă, ca să dăm în nebunie gândindu-ne cum de-a ales-o tocmai pe ea neasemuitul Superman! Dar, nu-i aşa, sufletul este cel care contează, iar de data asta şi frumuseţea delicată a lui Amy Adams, până mai ieri prinţesă minunată prin musicaluri, dedată la roluri majore de pe la Man of Steel, Big Eyes, Her şi American Hustle încoace. Şi pentru că eram la capitolul personaje şi actori, le-am revăzut cu bucurie pe Holy Hunter- într-un rol mult prea mic pentru marele ei talent şi pe Diane Lane, întotdeauna minunată indiferent de ce ar juca. Jeremy Irons şi Laurence Fishbourne n-au nici ei mare lucru de făcut în film, dacă luăm în calcul potenţialul lor de excepţie, dar cu cât mai multe nume mari pe generic, cu atât mai aprig şi interesul publicului plătitor! Revelaţia acestui film este la capitolul frumuseţe şi prospeţime, Gal Gadot, care a prins biletul câştigător în 2009 cu Fast & Furious şi de atunci bifează cel puţin un film pe an, şi care aici o întruchipează pe Wonder Woman, pentru ca dacă ar mai fi vreun nehotărât în alegerea personajului fantastic preferat printre specatori, să nu-l scape din gheare filmul nici pe ăsta! În ceea ce priveşte capitolul joc, Jessie Eisenberg pare să fie suflul de aer proaspăt, deşi el este veşnic în rolul adolescentului întârziat şi rebel, dar, recunosc, o face într-un fel doar al lui, cuceritor şi credibil, dându-ne un Lex Luthor diferit, carismatic şi ...pe care, într-un mod paradoxal, poţi chiar să îl şi placi, dacă decodezi fragilitatea lui emoţională disimulată şi ţi se face milă!

De obicei filmele în care este o inflaţie de personaje a căror notorietate este concurentă - par artificiale, nişte „făcături” menite doar sa aducă încasări; Bateman V Superman reuşeşte însă să treacă de bariera asta şi să livreze o producţie în stare să te captiveze, fapt ce i se datorează evident lui Zack Snyder. Trebuie însă să recunoaştem că având un asemenea material nu i-a fost chiar greu, cei şase scenarişti descurcându-se onorabil cu tema ultraofertantă, dar nu într-atât încât să ne uluiască. Avem câte puţin din toate: şi dileme morale şi filosofice, şi trimiteri la psihologia maselor, şi iubire şi nebunie şi SF, deşi ceea ce ne „fură” este acţiunea, scenele de luptă care destructurează universul citadin, efectele speciale şi tensiunea interioară a filmului, pe care nu ni-l putem însă explica pe de-a-ntregul: de ce se luptă Superman cu Batman? Răspunsul este simplu, ca să aibă de la ce se-mpaca!

În economia globală a unei pelicule ( ca si in aceea a unei relatii), momentele cele mai importante sunt începutul- care dacă nu e captivant te poate face să renunţi la a mai vedea filmul - şi sfârşitul – care pune punctele pe toate „i”-urile şi îţi imprimă emoţiile şi sentimentele cu care pleci din sală. Batman V Superman începe abrupt, violent, cu scene extreme de oraş sub asediul navelor extraterestre, cu panică, durere şi frică, pentru ca apoi sa introducă treptat personajele principale într-o cadenţă pe care o va păstra într-un mod fericit până la final.

Vă recomand cu căldură filmul acesta pe care îl difuzează HBO, care - dincolo de toate, are calitatea de a ne întoarce în vârsta care iubea supereroii şi trăia cu ei poveşti fabuloase, şi de a ne bucura sufletul cu care credeam/mai credem că întotdeauna binele învinge răul!