Amintiri din temniţele comuniste – VADIM PIROGAN

Radio România Cultural va difuza, în perioada 30 septembrie – 16 decembrie, mărturii ale oamenilor de cultură români care au făcut închisoare politică în anii dictaturii comuniste.

Publicul va putea asculta zilnic voci ale unor intelectuali precum Valeriu Anania, (Bartolomeu Anania, arhiepiscop al Vadului, Clujului și Feleacului), Adrian Marino, Arșavir Acterian, Teohar Mihadaș, Alexandru Paleologu, Gabriel Țepelea, Lena Constante, teologul Dumitru Stăniloaie, teologul Gheorghe Calciu Dumitreasa și mulți alții, personalități intervievate, timp de aproape 10 ani, de jurnalista Radio România Cultural, Anca Mateescu, și conservate în fonoteca radio.

Proiectul își propune sa amintească generației tinere în special faptul că, la puțin timp după ocuparea României de către sovietici și instaurarea regimului comunist, foarte mulți intelectuali români au început să fie arestați din motive politice.

Acești oameni au fost anchetați și torturați într-o perioadă în care românii puteau ajunge la închisoare pentru că îndrăzneau să spună că nu le place un roman de Zaharia Stancu sau pentru că citeau cărți scrise de Emil Cioran sau Mircea Eliade.

Înregistrările făcute de colega noastră, Anca Mateescu, sunt documente sonore unice pe piața media din Romania, iar vocile pe care publicul le va auzi la Radio România Cultural fac parte din fonoteca Radio România.

Proiectul ”Amintiri din temnițele comuniste” se va încheia la finalul anului, cu o secțiune de podcast-uri pe site-ul www.radioromaniacultural.ro.

Postul Radio România Cultural este singurul post de radio cu acoperire naţională în FM, care produce programe exclusiv culturale, difuzând producţie originală culturală şi informaţie din toate zonele culturii, la nivel naţional şi internaţional. Detalii pe www.radioromaniacultural.ro

„A treia zi de război am fost arestat pe stradă, la 25
iunie. Aveam vârsta de aproape şaptesprezece ani, nu ajungeau trei zile. Acolo,
fără judecată am fost învinut că sunt spion român şi am fost trimis în Siberia,
într-o închisoare vestită, Centrala lui Alexandru unde am stat un an de zile şi
pe urmă am fost transferat în lagărul
Taişet, unde am stat cinci ani de zile. Mulţi am fost acolo, însă puţini am
rămas. Au rămas oasele basarabenilor români pe pământurile veşnic îngheţate ale
Siberiei. Lotul nostru a fost de 1300 de
oameni, dintre toţi am rămas vreo 130. Toţi au murit acolo de distrofie, de
alte maladii, de frig. Erau friguri mari de până la 40 de grade. Lucram în
lagăr lucruri diferite, mâncarea era proastă, apă chioară, poţi să spui. Cine
se mai îngrijea de noi?”

Vadim Pirogan s-a născut în anul 1921, în orașul Bălți, care, la vremea respectivă, făcea parte din România. Când Basarabia este ocupată de sovietici, Pirogan, absolvent a cinci clase la liceul Ion Creangă din Bălți, se înscrie pe lista celor care doreau să se refugieze în România. Ajunge, însă, în lagărele morții din Siberia, cunoscând, astfel, regimul concentraționar comunist la el acasă. După cinci ani de lagăr, se întoarce la Bălți și se înscrie la liceul pedagogic din localitate. Urmărit, din nou, de NKVD, părăsește Basarabia și se stabilește la Lvov. Abia după 1989 revine în Basarabia și începe lupta pentru drepturile moldovenilor. Vadim Pirogan înființează, la Chișinău, Muzeul Memoriei Neamului, care documentează tragedia românilor din Basarabia și crimele comise de sovietici. Și-a păstrat, până la sfârșit, dragostea pentru oameni și credința că, până la urmă, adevărul iese la iveală.