Amintiri din temniţele comuniste – THEODOR ENESCU

Radio România Cultural va difuza, în perioada 30 septembrie – 16 decembrie, mărturii ale oamenilor de cultură români care au făcut închisoare politică în anii dictaturii comuniste.

Publicul va putea asculta zilnic voci ale unor intelectuali precum Valeriu Anania, (Bartolomeu Anania, arhiepiscop al Vadului, Clujului și Feleacului), Adrian Marino, Arșavir Acterian, Teohar Mihadaș, Alexandru Paleologu, Gabriel Țepelea, Lena Constante, teologul Dumitru Stăniloaie, teologul Gheorghe Calciu Dumitreasa și mulți alții, personalități intervievate, timp de aproape 10 ani, de jurnalista Radio România Cultural, Anca Mateescu, și conservate în fonoteca radio.

Proiectul își propune sa amintească generației tinere în special faptul că, la puțin timp după ocuparea României de către sovietici și instaurarea regimului comunist, foarte mulți intelectuali români au început să fie arestați din motive politice.

Acești oameni au fost anchetați și torturați într-o perioadă în care românii puteau ajunge la închisoare pentru că îndrăzneau să spună că nu le place un roman de Zaharia Stancu sau pentru că citeau cărți scrise de Emil Cioran sau Mircea Eliade.

Înregistrările făcute de colega noastră, Anca Mateescu, sunt documente sonore unice pe piața media din Romania, iar vocile pe care publicul le va auzi la Radio România Cultural fac parte din fonoteca Radio România.

Proiectul ”Amintiri din temnițele comuniste” se va încheia la finalul anului, cu o secțiune de podcast-uri pe site-ul www.radioromaniacultural.ro.

Postul Radio România Cultural este singurul post de radio cu acoperire naţională în FM, care produce programe exclusiv culturale, difuzând producţie originală culturală şi informaţie din toate zonele culturii, la nivel naţional şi internaţional. Detalii pe www.radioromaniacultural.ro

„Uneltire împotriva ordinei sociale justificată pe
următoarele fapte: de al fi ajutat pe Dinu Noica să realizeze o carte de
introducere în fenomenologia lui Hegel, de a fi citit în manuscris cartea sa, „Anti-Goethe”,
de a fi copiat şi difuzat printre câţiva prieteni, „Scrisoare către un prieten
de departe” a lui Cioran şi de a fi citit în manuscris romanul lui Dinu Pilat, „În
aşteptarea ceasului de apoi”. Toate aceste cărţi, considerate interzise erau
etichetate drept duşmănoase, iar absurditatea şi ridicolul unei asemenea
considerări, aveau să o dovedească
publicare chiar sub socialism a cărţilor
lui Noica şi premierea uneia dintre ele. De fapt, libertatea de gândire, libertatea
de spirit erau drastic sancţionate, arătându-se că ele nu pot fi admise sub
comunism , nedispus să accepte decât înregimentarea.”

Criticul și istoricul de artă Theodor Enescu s-a numărat printre oamenii de cultură condamnați în procesul Noica-Pillat, unul dintre cele mai celebre procese împotriva intelectualilor, primul arestat al grupului fiind Constantin Noica, în decembrie 1958, iar ultimul inculpat, Nicolae Steinhardt, în ianuarie 1960. Toți cei 23 de intelectuali au fost torturați, umiliți, acuzați de a fi încercat să submineze regimul și condamnați exemplar, pentru a-i înspăimânta și a-i reduce total la tăcere pe cei care mai erau interesați să-i critice pe comuniști. Capii loturilor, Constantin Noica și Dinu Pillat, au primit câte 25 de ani muncă silnică iar cele mai mici pedepse, 6 ani închisoare corecțională, le-au avut Simina Mezincescu și Păstorel Teodoreanu. Theodor Enescu sau blândul Toto, cum îl numea colegul de lot și prietenul Alexandru Paleologu, a căpătat o pedeapsă de 7 ani de închisoare corecțională. Fusese prieten cu cine nu trebuia, citise ce nu trebuia, gândise ce nu trebuia.