Amintiri din temniţele comuniste – MIHAI RĂDULESCU

Radio România Cultural va difuza, în perioada 30 septembrie – 16 decembrie, mărturii ale oamenilor de cultură români care au făcut închisoare politică în anii dictaturii comuniste.

Publicul va putea asculta zilnic voci ale unor intelectuali precum Valeriu Anania, (Bartolomeu Anania, arhiepiscop al Vadului, Clujului și Feleacului), Adrian Marino, Arșavir Acterian, Teohar Mihadaș, Alexandru Paleologu, Gabriel Țepelea, Lena Constante, teologul Dumitru Stăniloaie, teologul Gheorghe Calciu Dumitreasa și mulți alții, personalități intervievate, timp de aproape 10 ani, de jurnalista Radio România Cultural, Anca Mateescu, și conservate în fonoteca radio.

Proiectul își propune sa amintească generației tinere în special faptul că, la puțin timp după ocuparea României de către sovietici și instaurarea regimului comunist, foarte mulți intelectuali români au început să fie arestați din motive politice.

Acești oameni au fost anchetați și torturați într-o perioadă în care românii puteau ajunge la închisoare pentru că îndrăzneau să spună că nu le place un roman de Zaharia Stancu sau pentru că citeau cărți scrise de Emil Cioran sau Mircea Eliade.

Înregistrările făcute de colega noastră, Anca Mateescu, sunt documente sonore unice pe piața media din Romania, iar vocile pe care publicul le va auzi la Radio România Cultural fac parte din fonoteca Radio România.

Proiectul ”Amintiri din temnițele comuniste” se va încheia la finalul anului, cu o secțiune de podcast-uri pe site-ul www.radioromaniacultural.ro.

Postul Radio România Cultural este singurul post de radio cu acoperire naţională în FM, care produce programe exclusiv culturale, difuzând producţie originală culturală şi informaţie din toate zonele culturii, la nivel naţional şi internaţional. Detalii pe www.radioromaniacultural.ro

’’Am dormit în acelaşi pat la Jilava cu excelentul istoric şi critic literar,
Nicolae Balotă. Am împărţit puţinul aer al aceleiaşi celule, tot în fortul
numărul 13 cu Paul Goma. Am învăţat multe şi mai ales să mă smeresc, de la
clasicistul State, redactorul şef al revistei ieşene cuziste, Cetatea Moldovei.
L-am observat pe Ion Omescu mutându-şi marele talent actoricesc în domeniul
sonetelor, am zăcut în subsolul Ministerului de Interne cu poetul Dumitrescu
Pietrari. Am pribegit prin temniţe şi lagăre de muncă alături de Saşa Ivasiuc,
şeful lotului studenţesc în care fusesem judecat, în urma tentativei de a se
organiza o demonstraţie universitară la cinci noiembrie 1956. ’’

Pentru mulți dintre deținuții politici închisoarea a fost atât loc de suferință, cât și universitate. Sunt celebre conferințele ținute de filosofii Ion Petrovici la Aiud sau Mircea Vulcănescu la Jilava, în anii 50, când elita intelectuală din România se mutase forțat în temnițele comuniste. Mihai Rădulescu era student în anul al doilea la Filologie, când a fost arestat, în noiembrie 1956, și condamnat în lotul studenților care au vrut să organizeze un miting de solidarizare cu Revoluția din Ungaria. Între 20 și 24 de ani, Mihai Rădulescu și-a continuat, astfel, studiile la Jilava, Gherla, și în coloniile de muncă forțată de la Periprava și Luciu-Giurgeni. După 1989, a înființat editura Ramida unde a publicat, vreme de 10 ani, memoriile foștilor deținuți politici din România, cât și studiile sale despre comunism și literatura de detenție.