Amintiri din temniţele comuniste – CORNELIA PILLAT DESPRE CONDAMNAREA SOȚULUI SĂU, SCRIITORUL DINU PILLAT

Radio România Cultural va difuza, în perioada 30 septembrie – 16 decembrie, mărturii ale oamenilor de cultură români care au făcut închisoare politică în anii dictaturii comuniste.

Publicul va putea asculta zilnic voci ale unor intelectuali precum Valeriu Anania, (Bartolomeu Anania, arhiepiscop al Vadului, Clujului și Feleacului), Adrian Marino, Arșavir Acterian, Teohar Mihadaș, Alexandru Paleologu, Gabriel Țepelea, Lena Constante, teologul Dumitru Stăniloaie, teologul Gheorghe Calciu Dumitreasa și mulți alții, personalități intervievate, timp de aproape 10 ani, de jurnalista Radio România Cultural, Anca Mateescu, și conservate în fonoteca radio.

Proiectul își propune sa amintească generației tinere în special faptul că, la puțin timp după ocuparea României de către sovietici și instaurarea regimului comunist, foarte mulți intelectuali români au început să fie arestați din motive politice.

Acești oameni au fost anchetați și torturați într-o perioadă în care românii puteau ajunge la închisoare pentru că îndrăzneau să spună că nu le place un roman de Zaharia Stancu sau pentru că citeau cărți scrise de Emil Cioran sau Mircea Eliade.

Înregistrările făcute de colega noastră, Anca Mateescu, sunt documente sonore unice pe piața media din Romania, iar vocile pe care publicul le va auzi la Radio România Cultural fac parte din fonoteca Radio România.

Proiectul ”Amintiri din temnițele comuniste” se va încheia la finalul anului, cu o secțiune de podcast-uri pe site-ul www.radioromaniacultural.ro.

Postul Radio România Cultural este singurul post de radio cu acoperire naţională în FM, care produce programe exclusiv culturale, difuzând producţie originală culturală şi informaţie din toate zonele culturii, la nivel naţional şi internaţional. Detalii pe www.radioromaniacultural.ro

Dinu a fost acuzat de a fi luat cunoştiinţă prin Dinu Noica, despre scrisoarea pe care acesta o primise de la Emil Cioran, Scrisoare către un prieten de departe. A fost acuzat de a fi citit Antologia poeziei române în exil pe care i-a adus-o Ion Caraion şi de a fi cunoscut poemele făcute de Radu Ryr în închisoare, de a fi citit şi apreciat romanul lui Mircea Eliade, romanul Forêt interdite, tradus acum în româneşte sub titlul de Noaptea de Sânziene şi care fusese adus în ţară de Marieta Sadova. Dinu Pilat a fost vinovat, ca toţi cei care au făcut parte din acest proces, de a fi ţinut aprinsă candela inteligenţei pentru ca sufletul şi raţiunea să nu dispară în necinste şi minciună. “

Cornelia Pillat a enumerat doar câteva dintre capetele de acuzare ale procesului în care soțul său, scriitorul Dinu Pillat, a fost condamnat la 25 de ani muncă silnică pentru „crimă de uneltire împotriva ordinii sociale”. Procesul intelectualilor sau Procesul Noica-Pillat s-a numărat printre cele mai faimoase procese politice, dintre cele câteva mii intentate intelectualilor în timpul regimului comunist și s-a mizat pe exemplaritatea sa. Scopul principal a fost să împrăștie panică în mediul intelectual românesc, ceea ce, de altminteri, s-a și întâmplat. Grațierea venită în iulie 1964 a fost un adevărat miracol pentru Dinu Pillat, îmi povestea soția sa. În închisoare suferise mult, atât moral, cât și fizic. La picioare îi rămăseseră cicatrice de la lanțurile purtate. Ceea ce l-a susținut a fost credința în Dumnezeu și exemplul patimilor lui Hrisos. După ieșirea din închisoare, Dinu Pillat s-a întâlnit întâmplător pe stradă cu cel care l-a torturat în timpul anchetelor. S-a dus la el, i-a întins mâna și i-a spus: “Te-am iertat”. La puțin timp după aceea, torționarul s-a sinucis. Dinu Pillat a murit de cancer, la 9 ani de la eliberarea din închisoare. Avea 54 de ani.