Amintiri din temniţele comuniste – Bartolomeu Anania

Radio România Cultural va difuza, în perioada 30 septembrie – 16 decembrie, mărturii ale oamenilor de cultură români care au făcut închisoare politică în anii dictaturii comuniste.

Publicul va putea asculta zilnic voci ale unor intelectuali precum Valeriu Anania, (Bartolomeu Anania, arhiepiscop al Vadului, Clujului și Feleacului), Adrian Marino, Arșavir Acterian, Teohar Mihadaș, Alexandru Paleologu, Gabriel Țepelea, Lena Constante, teologul Dumitru Stăniloaie, teologul Gheorghe Calciu Dumitreasa și mulți alții, personalități intervievate, timp de aproape 10 ani, de jurnalista Radio România Cultural, Anca Mateescu, și conservate în fonoteca radio.

Proiectul își propune sa amintească generației tinere în special faptul că, la puțin timp după ocuparea României de către sovietici și instaurarea regimului comunist, foarte mulți intelectuali români au început să fie arestați din motive politice.

Acești oameni au fost anchetați și torturați într-o perioadă în care românii puteau ajunge la închisoare pentru că îndrăzneau să spună că nu le place un roman de Zaharia Stancu sau pentru că citeau cărți scrise de Emil Cioran sau Mircea Eliade.

Înregistrările făcute de colega noastră, Anca Mateescu, sunt documente sonore unice pe piața media din Romania, iar vocile pe care publicul le va auzi la Radio România Cultural fac parte din fonoteca Radio România.

Proiectul ”Amintiri din temnițele comuniste” se va încheia la finalul anului, cu o secțiune de podcast-uri pe site-ul www.radioromaniacultural.ro.

Postul Radio România Cultural este singurul post de radio cu acoperire naţională în FM, care produce programe exclusiv culturale, difuzând producţie originală culturală şi informaţie din toate zonele culturii, la nivel naţional şi internaţional. Detalii pe www.radioromaniacultural.ro

„În noaptea de 13 spre 14 iunie au venit, mi-au făcut o
cruntă percheziţie, mi-au luat toate manuscrisele din casă şi le-au dus la
securitate unde am avut o anchetă foarte grea, de unsprezece luni. Au vrut să
mă agaţe de Rugul Aprins dar nu avea consistenţă, au vrut să mă agaţe de lotul
intelectualilor, iar nu a avut consistenţă. Voiau totuşi să îmi dea o pedeapsă
exemplară şi în toate acestea erau defapt pe la periferie. Au vrut să mă lege
de lotul lui Radu Gyr, nu a avut consistenţă
şi atunci mi-au inventat. Mi-au construit un proces de jos până sus. La asta se
pricepeau. Aşa se face că în anul următor, în 1959, în mai, am fost judecat şi
condamnat la 25 de ani de muncă silnică şi
încarcerat mai întâi la penitenciarul din Ploieşti. Era celebrul articol
209 Cod Penal: crimă de uneltire contra ordinii sociale. Şi aici intra orice,
de la un banc politic până la organizaţie armată. “

Bartolomeu Anania, pe numele de mirean Valeriu Anania a vorbit de foarte puține ori despre experienta detenției în temnițele comuniste. Povestea că așezase suferința din închisoare la picioarele lui Dumnezeu, ca o răscumpărare pentru păcatele sale, nu cele politice. Făcuse șase ani de închisoare, dintr-o pedeapsă de douăzeci și cinci. Până să ajungă Arhiepiscop al Vadului, Feleacului şi Clujului și un scriitor apreciat, avusese o tinerețe agitate, în care studiase medicina, teologia și organizase greve studențești, toate cu aceeași pasiune. O viață de roman, din care nu au lipsit controversele, unii acuzându-l de simpatii legionare, alţii de colaboraţionism cu regimul communist. A trăit aproape 90 de ani și și-a păstrat, până la sfârsit, harul de mare povestitor.