Amintiri din temniţele comuniste – ARȘAVIR ACTERIAN

Radio România Cultural va difuza, în perioada 30 septembrie – 16 decembrie, mărturii ale oamenilor de cultură români care au făcut închisoare politică în anii dictaturii comuniste.

Publicul va putea asculta zilnic voci ale unor intelectuali precum Valeriu Anania, (Bartolomeu Anania, arhiepiscop al Vadului, Clujului și Feleacului), Adrian Marino, Arșavir Acterian, Teohar Mihadaș, Alexandru Paleologu, Gabriel Țepelea, Lena Constante, teologul Dumitru Stăniloaie, teologul Gheorghe Calciu Dumitreasa și mulți alții, personalități intervievate, timp de aproape 10 ani, de jurnalista Radio România Cultural, Anca Mateescu, și conservate în fonoteca radio.

Proiectul își propune sa amintească generației tinere în special faptul că, la puțin timp după ocuparea României de către sovietici și instaurarea regimului comunist, foarte mulți intelectuali români au început să fie arestați din motive politice.

Acești oameni au fost anchetați și torturați într-o perioadă în care românii puteau ajunge la închisoare pentru că îndrăzneau să spună că nu le place un roman de Zaharia Stancu sau pentru că citeau cărți scrise de Emil Cioran sau Mircea Eliade.

Înregistrările făcute de colega noastră, Anca Mateescu, sunt documente sonore unice pe piața media din Romania, iar vocile pe care publicul le va auzi la Radio România Cultural fac parte din fonoteca Radio România.

Proiectul ”Amintiri din temnițele comuniste” se va încheia la finalul anului, cu o secțiune de podcast-uri pe site-ul www.radioromaniacultural.ro.

Postul Radio România Cultural este singurul post de radio cu acoperire naţională în FM, care produce programe exclusiv culturale, difuzând producţie originală culturală şi informaţie din toate zonele culturii, la nivel naţional şi internaţional. Detalii pe www.radioromaniacultural.ro

“Ofiţerul s-a apropiat de mine şi a început surâzător să
îmi mângâie
părul, după care a dat ordin celor doi măgădani să mă conducă în subsolul
clădirii, într-o
pivniţă mare, care avea în mijloc o droaie de ustensile
necesare unor torturi fizice. La sinistra reprezentaţie au fost prezenţi, bineînţeles,
anchetatorul şi alţi vreo şase civili care mi-au pus tot felul de întrebări.
Răspunsurile mele nesatisfăcându-i, s-a dat ordin celor doi măgădani să înceapă
spectacolul, tortura. Am rezistat cât am rezistat, după care am început să
urlu, să zbier!”.

Arșavir,
fratele mijlociu din talentata tripletă Acterian a fost, fără îndoială, un
supraviețuitor. Bunul Arșavir, cum îl numeau prietenii, a trecut prin două
perioade de detenție și a depășit, cu greu, dramele familiale. Cunoscutul
regizor și om de teatru Haig Acterian murea pe Frontul de Est, în 1943. Pe sora
mai mică, sclipitor de inteligenta Jeni, Arșavir o îngrijise în ultimii patru
ani ai vieții. Jeni Acterian suferea de boala
Hodgkin și avea să moară cu vreun an și ceva înainte ca fratele ei șă
intre a doua oară în pușcărie. Arșavir Acterian fusese prieten bun, în
tinerețe, cu Eugen Ionescu, Mircea Eliade, Constantin Noica, Emil Cioran, Petre
Țuțea, Petru Comarnescu ceea ce avea să-l transforme, după decembrie 1989,
într-o mină de aur pentru istoricii literari. A apucat să publice scrierile lui
Haig și Jurnalul unei ființe greu de mulțumit al lui Jeni, dar și propriile
volume de memorialistică, inclusiv amintirile din cei 9 ani de detenție
politică. A murit cu o zi înainte de a împlini 90 de ani.