DOCUMENTAR: Primul Parlament al lumii – şapte secole şi jumătate de istorie
20 January 2020
PORTRET: Elena Ghica – una dintre cele mai rafinate intelectuale europene ale secolului al XIX-lea
22 January 2020

Idei in nocturnă. Pagini de Istorie – 140 de ani de relaţii diplomatice între România şi Italia. Invitaţi, dr. Monica Joiţa, cercetător şi dr. Doru Liciu, directorul Arhivelor Diplomatice ale MAE

Marţi 21 ianuarie 2020, Radio, România Cultural (21.10- 22)

Realizator, Dan Manolache.

              Cu o lună în urmă, la împlinirea a 140 de ani de relaţii diplomatice între România şi Italia, sub auspiciile Ministerului Afacerilor Externe, Camerei Deputaţilor şi Ambasadei Republicii Italiene a fost vernisată la Palatul Parlamentului o expoziţie ce prezintă publicului extraordinară, sub forma unor copii de înaltă rezoluţie, câteva exemple de documente importante ce stau mărturie a raporturilor diplomatice dintre cele două ţări pe parcursul a mai bine de un secol.

               Este un bun prilej de a discuta, cu doi dintre principalii organizatori ai acestui eveniment, despre istoria relaţiilor diplomatice dar şi culturale între două ţări care au atâtea în comun. Nu vom pleca, ar fi greu de cuprins intr-o emisiune, de la Imperiul Roman şi etnogeneza poporului român, ci, poate de la prezenţa a doi medici italieni în preajma lui Ştefan cel Mare sau a doi secretari veniţi din peninsulă care i-au slujit pe Petru Cercel, Constantin Brâncoveanu şi doi dintre urmaşii săi.

             De altfel, din Italia, mai precis de la Padova au pătruns, în secolele XVI şi XVII, în Principatele române insemnate influenţe întru modernizarea lor. Influenţele au venit direct de la neo aristotelica „Şcoală de la Padova” prin discipolii săi Alexandru Mavrocordat şi Constantin Cantacuzino, sau indirect prin Academia Patriarhală de la Constantinopol, reorganizată în spirit padovan în 1624. Acolo s-au format Nicolae Milescu- Spătarul şi Dimitrie Cantemir. Acest spirit reformator al Padovei a modelat şi activitatea Academiilor Domneşti de la Bucureşti şi Iaşi, înfiinţate la sfârşit de secol XVII şi început de secol XVIII.

            În ce priveşte relaţiile diplomatice romano- italiene, le vom menţiona mai întâi pe cele consulare stabilite între Principatele Române şi Regatul Sardiniei. Ne referim la consulatul de la Galaţi şi viceconsulatul de la Brăila (1838) şi la cele deschise de italieni la Bucurşti (1855) şi Iaşi (1859). Vom menţiona că Regatul Sardiniei a fost printre cele 7 puteri garante ale Unirii din 1859 iar noul stt român a sprijinit procesul de unificare a Italiei.

             Dobândirea de către Romania a independenţei în 1877 a marcat şi o creştere a nivelului reprezentării diplomatice a celor două ţări. După ce Italia a recunoscut în 1879, independenţa Romaniei, înaintea Germaniei, Marii Britanii şi Franţei, reprezentanţele celor două ţări au fost ridicate la rang de legaţie şi relaţiile bilaterale au evoluat, devenind acelea între două ţări pe deplin egale din punct de vedere al statutului diplomatic.

           Vom vorbi fieşte şi despre legăturile româno- italiene din vremea neutralităţii dar şi din aceea a participării celor două ţări la Marele Război, despre relaţiile diplomatice din perioada interbelică subliniind desigur punctele de interferenţă.

            Va fi o incursiune într-o istorie poate mai puţin cunoscută care este însă revelatoare pentru înţelegerea prieteniei pe care o decoperim astăzi între popoarele român şi italian.

          Menţionăm că fotografiile care ilustrează prezentarea emisiunii ne-au fost puse cu amabilitate la dispoziţie de Arhivele Diplomatice ale Ministerului de Externe.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *