'ANGLO-LOGOS' 55 -24 IAN., 2020

-Pentru orice utilizator non-nativ al limbii engleze, ca, de altfel, pentru vorbitorii nativi înşişi, sintagma cea mai la îndemână –standard– pentru exprimarea noţiunii de "Bun simţ" este: 'Common sense'.

-Şi
totuşi, întrucât limba engleză –altminteri
asemenea oricărei alte limbi– este un rezervor inepuizabil de
…"surprize", ea furnizează o alternativă lexicală care defineşte
această calitate umană, dar sub rezerva unei diferenţe specifice în privinţa semnificaţiei de profunzime sau a
nuanţei conotative. Este vorba despre: 'Horse/-/sense'
("Simţ de cal", în traducere textuală).

-Dicţionarele limbii engleze oferă sérii ample de explicaţii şi sinonimíi asociate sintagmei idiomatice: 'horse sense', printre care, cu
titlu de exemplu şi în cheie pozitivă: "simţ practic robust/ orisănătos"; "judecată lucidă/ sau raţională, dobândită
prin experienţă"; "cunoştinţe
practice şi judecată sănătoasă/ ori solidă
despre viaţa cotidiană"; "inteligenţă
pragmatică", etc.

-Există, însă, şi definiţii mai puţin
"măgulitoare", ca să spunem aşa, având o evidentă încărcătură
peiorativă şi, altminteri, cu vechi antecedente istorice, ca de pildă: "o formă elementară/ frustă/ sau
rudimentară de bun simţ, atribuită, îndeobşte, persoanelor cu o educaţie/ sau
instruire precară, dar caracterizate
prin perspicacitate înnăscută/ şiretenie/ sau viclenie".

-Cum a ajuns, însă, Calul să …"galopeze" dinspre realitatea factuală înspre
cea lexicală a limbii engleze, găsindu-şi, aici, un "refugiu" permanent,
deşi nu foarte confortabil, având în vedere părerile divergente şi/sau disputele aprige dintre lingvişti
şi alţi specialişti pe tema inteligenţei native a acestor nobile cabaline?

-La o privire mai detaliată, este vorba,
de fapt, despre incertitudinea experţilor, referitoare la forma acestei
sintagme idiomatice şi, implicit, a semnificaţiei sale de profunzime: aşadar,
nu s-a putut stabili dacă expresia este inspirată din simţul dezvoltat al echilibrului şi al prudenţei, tipic, între
altele, psihologiei cailor înşişi, ori
din şiretenia sau viclenia
proverbială a geambaşilor (negustorii de
cai).

-Oricum, fapt este că sintagma de factură
colocvială: 'horse sense' îşi
are originea în Vestul american al
primei jumătăţi a secolului al 19-lea, fiind încă, în anul 1870, considerată
drept apariţie recentă, consemnată ca atare, în acea perioadă, în paginile
prestigioasei reviste săptămânale americane: 'The Nation' –deşi cuprinsă,
conform documentariştilor, şí în texte anterioare, începând cu anul 1833–.

-Una dintre definiţiile de referinţă ale
sintagmei –şi, de departe, cea mai "spumoasă"!– îi este atribuită
scriitorului şi actorului de comedie, William Claude Dukenfield /1880–1946/ –alias W. C.
Fields–, cel considerat drept un autentic "geniu al
umorului" în spaţiul american de obârşie:

• «'Horse sense' is a good judgment that keeps horses from betting on people'».

• =
  «'Horse sense' este o judecată sănătoasă care îi împiedică pe cai să parieze pe oameni'».

-Cât despre sursa ori paternitatea propriu-zisă a sintagmei,
se vehiculează frecvent, în acest sens, numele scriitorului american, James Kirke Paulding /1778–1860/, cel care a
inclus-o în paginile romanului său, intitulat: 'Westward Ho!' ("Spre Vest, înainte!"), publicat în anul
1832:

• 'I’m
  for Dangerfield, though he hasn't got a white pocket handkerchief, and though
  he can't play the piano. He's a man of good strong horse sense'.

• =
  "Eu sunt pentru Dangerfield, cu toate că n-are batistă albă de buzunar şi
  nu ştie să cânte la pian. E un tip de-un bun
  simţ sănătos, sadéa".

-Pe de altă parte, există voci autorizate
care nu exclud posibilitatea ca "locul de baştină" al sintagmei,
utilizată pe scară destul de amplă în prezent, să fi fost chiar Anglia, acolo unde caii s-au bucurat dintotdeauna de preţuire. Această
ipoteză este susţinută de prezenţa unui scurt fragment de dialog în romanul
intitulat: 'Forsaken;
Love’s Battle for Heart' ("Părăsit; Lupta Dragostei pentru Inimă"), operă –parte a unui ciclu
romanesc– a scriitorului romantic englez, Evelyn Malcolm, şi
publicată în anul 1805, în paginile ziarului londonez: 'The London Story Paper':

• 'Lud,
  Bill Perkins has horse-sense'.
• =
  "Lud, Bill Perkins are bun-simţ
  din născare".

****

Credit foto: Arhiva personală SILVIA BLENDEA

-Echivalentele perfecte de transpunere, în
limba română, ale expresiei din registrul informal de limbaj: 'Not have a clue' sunt: "A nu avea nicio idee/ A nu avea nici cea
mai mică…/ ori vagă idee"…respectiv: "A nu avea habar"/ sau: "A fi depăşit"…în sensul,
evident, de:necunoaştere/saunestăpânire
totală a unui anumit lucru/ domeniu/ ori aspect/ …a unei idei/
noţiuni/ probleme/ situaţii, ş.a.m.d.

-Această expresie verbală –întrebuinţată
foarte des în vorbirea curentă– nu are, la prima vedere, atributele unei
expresii de factură idiomatică, necesitând, deci, o investigaţie lexicală "en titre" în scopul
descifrării semnificaţiei de profunzime. Şi aceasta, întrucât orice vorbitor non-nativ
al limbii engleze, cu un nivel mediu de expertiză este familiarizat, îndeobşte,
cu înţelesul termenului 'clue', şi anume: "idee/ pistă/ ori sugestie care conduce la aflarea…/ sau
găsirea unei soluţii".

-Cu toate acestea, probabil mai puţin cunoscut
printre utilizatorii fără formaţie filologică ai limbii engleze este faptul că: 'a clue' –cu variantele arhaice de
ortografiere: 'clew'/
'clewe'– avea, în trecut, un înţeles diferit, asociat unui obiect
concret, şi anume: "un ghem de aţă/ saude sfoară" (engl:
'a ball of thread').

–Conform specialiştilor, termenul 'clew' a fost întrebuinţat, în
această accepţie, vreme de cel puţin un mileniu, figurând, bunăoară, în
versiunea anglo-saxonă a lucrării latineşti: "Codicele de rânduieli pastorale ale Papei Grigore /Întâiul/" ('Gregory’s
Pastoral Care'), tălmăcire elaborată de către regele cărturar, Alfred Cel Mare de Wessex, în jurul
anului 890 e.n.

-Un alt exemplu
ilustru, în sensul întrebuinţării termenului în accepţia de "fir"
figurează în paginile comediei
shakespeariene: 'All’s Well that Ends Well' ("Totu-i bine când
sfârşeşte bine"), publicată în anul 1602:

• 'If
  it be so, you have wound a goodly clewe'.

• =
  "Şi de-i aşa, atunci ţesut-ai straşnic fir". –versiune
  neoficială de traducere–

Credit foto: Arhiva personală SILVIA BLENDEA

-De fapt, formele paralele: 'clew'/ 'clue' erau utilizate pentru a face referire, cu predilecţie,
la ghemul de sfoară menit să-i călăuzească înspre ieşirea salvatoare dintr-un labirint pe
eroii celor mai diverse epopei mitologice sau legendare, între care, cel mai
cunoscut exemplu este acela al lui Tezeu, emblematicul rege mític,
războinic încercat, argonaut şi
eroul reformator, fondator al Atenei.

Credit foto: Arhiva personală SILVIA BLENDEA

-În mitologia greacă, Minotaurul era un monstru feroce, jumătate om, jumătate taur,
născut din legătura reginei Pasiphaë,
soţia regelui cretan, Minos, cu un
taur de care se îndrăgostise în chip nefiresc, în urma unui blestem al zeului Poseidon. Bestia însetată de sânge, izolată
într-un labirint inexpugnabil,
creaţie a genialului arhitect şi sculptor, Dedal,pretindea să fie hrănită cu un tribut
anual de şapte fete şi tot atâţia băieţi atenieni. Tezeu
şi-a propus să pună capăt odată pentru totdeauna acelor orori, odată cu
uciderea autorului lor. Prinţesa Ariadna,
fiica regelui Minos şi a reginei Pasiphaë, îndrăgostită de marele erou atenian,
s-a oferit să-l sprijine în demersul lui salvator. Astfel, sfătuită de
arhitectul Dedal, i-a înmânat lui Tezeu un ghem de sfoară –intrat în legendă sub numele generic de: "Firul
Ariadnei"–, menit să-l călăuzească înspre sălaşul Minotaurului din
inima labirintului, respectiv pe drumul înapoi, înspre ieşire, după uciderea
creaturii.

-"Părintele literaturii engleze",
poetul medieval, Geoffrey Chaucer /c.1342-1400/ a evocat
această istorisire mítică în partea a VI-a: 'The Legend of
Ariadne' ("Legenda Ariadnei") a poemului său, intitulat: 'The
Legend of Good Women' ("Legenda femeilor virtuoase"), datând,
aproximativ, din anul 1385 (cu menţiunea
că fragmentul este transpus, aici, în grafia engleză modernă):

• 'Thereto
  have I a remedy in my thought,

That, by a clew of
twine, as he has gone,

The same way he may return
anon,

Following always the thread as
he has come'.

• = "În
  minte am un leac de izbândire,

Ca iţele ce-i
fúră călăuză la pornire

Să-i fie, tót ăst fel,
de fără préget le urmează,

Nădejde-n calea de-nturnare".

–versiune neoficială de
traducere–

-Pe măsură ce imaginea unui ghem de
sfoară folosit într-un labirint a trecut în conul de umbră al uitării,
iar sensul propriu al cuvântului 'clue'
–cu forma de plural: 'clues'– s-a
estompat, …acest termen a dobândit, în cele din urmă, accepţiile moderne de: "faptă/fapte/;
idee/idei/; principiu/principii/; probă/probe/ etc, menită/menite/
să conducă la desluşirea/ dezvăluirea unor (mari) enigme/ mistere ori
secrete// …la soluţionarea unor chestiuni delicate/ …a unui 'labirint' de dificultăţi/ …a unor
investigaţii sauproceduri ultra-complicate", ş.a.
Pe scurt, este vorba despre ceea ce definim, în mod curent: "indiciu"
sau, după caz, "indicii",
cele a căror descoperire genială i-au consfinţit, bunăoară, –între alte "arme" infailibile–
faima şi popularitatea universală, detectivului englez, Sherlock Holmes.

-Prima întrebuinţare atestată a cuvântului, în
accepţie modernă, a fost identificată
în paginile cărţii: 'Logic, or the
Right Use of Reason in the Enquiry After Truth' ("Logica, sau folosirea
corectă a raţiunii în căutarea adevărului"), operă publicată în anul
1724, aparţinând imnografului, teologului şi logicianului englez, Isaac
Watts /1674-1748/:

• 'When
  the Reader is passing over such a Treatise, he often finds a wide Vacancy, and
  makes an uneasy Stop, and knows not how to transport his Thoughts over to the
  next Particular, for Want of some Clue or connecting Idea to lay hold of'.

• = "Atunci când Cititorul răsfoieşte un
  astfel de Tratat, se confruntă adesea cu un mare Gol, şi astfel se Opreşte nedumerit,
  neştiind cum să-şi îndrepte Gândurile înspre alte Amănunţími, în lipsa unui Testimóniu
  ori a unei Idei de legătură de
  care să se slujească".