'ANGLO-LOGOS' 46-21 IUN., 2019

-O expresie cu
valenţe proverbiale şi a cărei formă din limba engleză -deşi diferită faţă de limba română- redă, în esenţă, aceleaşi
conotaţii este: 'Butter wouldn’t melt
in someone’s mouth': şi aceasta, dacă avem în vedere că atât: "Nici untul nu i se topeşte /cuiva/ în gură",
cât şi: "Nici usturoi n-a mâncat,
nici gura nu-i miroase" exprimă ideea de: "falsă inocenţă sau nevinovăţie// candoare/ ingenuitate/ sinceritate
aparentă/ de faţadă/ forţată/ făţarnică/ prefăcută/ orisuperficială". În
registrul familiar de limbaj, expresia engleză este echivalabilă prin: "A face pe
prostul sau pe niznáiul/ pe nevinovatul/
pe inocentul/ pe îngeraşul/ sau pe mironosiţa".

-Forma,
de o plasticitate remarcabilă, a expresiei evocă imaginea unei pesoane a cărei glacialitate
extremă în atitudine sau comportament
nu ar reuşi să-i topească o bucată de unt aflată în gură.

-Specialiştii
plasează vechimea expresiei în secolul al 16-lea, unul dintre contextele
întrebuinţării acesteia fiind identificat în paginile primei gramatici complete
a limbii franceze: 'L’éclaircissement de la langue française', operă de referinţă a clericului şi autorului de texte englez, John
Palsgrave /c.1485-1554/, şi publicată la Londra, în anul 1530:

• 'He makes as though butter would not melt in his mouth.'

• = "Se poartă ca şi cum untul nu i s-ar topi în gură."

-La ora actuală,
expresia este folosită, de regulă, în sens critic şi peiorativ; cu toate
acestea, se pare că în trecut se întrebuinţa, ocazional, mai degrabă cu referire la o atitudine/ un comportament blând/ blajin/ amabil/ gentil/ prevenitor/
mărinimos/oribinevoitor decât la
rigiditate/ glacialitate emoţională. Un exemplu în acest sens ne este semnalat
în descrierea unui personaj (Dl.
Pecksniff) din romanul: 'The Life and
Adventures of Martin Chuzzlewit'('Viaţa şi aventurile lui Martin Chuzzlewit'), operă –publicată, în volum, în anul 1844- a
ilustrului romancier victorian, Charles
Dickens /1812-1870/:

• 'It would be no description of Mr
  Pecksniff's gentleness of manner to adopt the common parlance, and say that he
  looked at this moment as if butter
  wouldn't melt in his mouth. He rather looked as if any quantity of butter might have been made out
  of him, by churning the milk of human kindness, as it spouted upwards from his
  heart.'

• = "Niciun cuvânt din vorbirea de zi
  cu zi n-ar putea zugrăvi îndeajuns de bine blândeţea şi smerenia afişată de Dl
  Pecksniff; ai fi zis că, în acele clipe, se arăta mai duios şi mai plin de mărinimie ca oricând. Se înfăţişa, mai
  curând, ca şi când dinlăuntrul său s-ar fi plămădit unt prin smântânirea laptelui bunătăţii umane, unt care ţâşnea
  înspre înalturi din inima sa."

(Versiune neoficială de traducere)

******

-Untul reprezintă sursă de inspiraţie şí
pentru expresia idiomatică: 'Know which side one's (your)
bread is buttered on'
…în traducere literală:"A şti pe care parte îi (îţi) este pâinea unsă cu unt".În limba română, există mai multe
variante de traducere, între care: "A
şti cum stai/ …la ce să te-aştepţi/ …ce-i mai bine pentru tine/ sau
…pe cine să te bizui// A-ţi cunoaşte interesul", …în limbaj familiar: "A
şti din ce parte bate vântul/sau
…pe care picior dansezi".
Aluzia la faptul că partea unsă cu unt a pâinii este cea cu
…"greutate" sau care face
diferenţa a condus, în mod evident, la configurarea sensului figurat al expresiei.

-Cu alte
cuvinte, 'To know
which side your bread is buttered on' înseamnă: "A
stabiliîn ce direcţie să-ţi
canalizezi energiile sauresursele pentru a avea de câştigat/ A ieşi
în avantaj/ A-ţi asigura succesulşi/sau
A identifica opţiunile cele mai
potrivite/ avantajoase ori profitabile,respectiv persoanele care consideri că te pot
sprijini în a­-ţi materializa interesele (rămânându-le leál şi recunoscător
pentru ajutorul acordat)".

-Conform studiilor lingvistice,această expresie cu încărcătură proverbială a fost atestată,
pentru prima oară, în colecţia de proverbe:
'A
dialogue conteinyng the nomber in effect of all the prouerbes in the englishe
tongue' ('Un dialog pe marginea numărului în fapt al tuturor proverbelor din
limba engleză'), elaborată de scriitorul
englez, John Heywood /c.1497-c.1580/
şi publicată la Londra, în anul 1546:

• '[…] with all those
  wise words uttered,
  
  I
  know on which
  side my bread
  is buttered.'

• = "[…] cu toată
  vorba înţeleaptă spusă,

Ştiu
bine
pe ce parte
pâinea îmi e unsă."

-Sursa cea mai probabilă a expresiei
este considerată a fi o mică şi foarte amuzantă istorioară din folclorul ebraic,
din ciclul de povestiri populare satirico-umoristice: "Înţelepţii din Khelem" (engl: 'The Wise Men of Chelm'), …undelocalitatea poloneză, Chelm a fost desemnată, în mod arbitrar şi,
desigur, fără nicio legătură cu realitatea social-istorică, drept oraş imaginar
al …proştilor –la fel ca multe altele,
între care, bunăoară: Abdera, din Grecia; Gotham, din Anglia, sau Schilda, oraş
fictional german).

-Se povesteşte,
astfel, că, într-o bună zi, un locuitor din Khelem ar fi scăpat pe jos o bucată
de pâine cu unt, care a căzut cu partea unsă în …sus, în ciuda experienţei care
dovedeşte contrariul –şi probată, altminteri,
în timpurile moderne, de maxima: "Dacă ceva poate să meargă prost, va
merge prost", altfel spus, de vestita lege a lui Murphy–. …Aşa încât, soborul înţelepţilor din oraş s-a reunit
să dezbată motivul pentru care felia de pâine căzuse aşa cum căzuse. După o
săptămână, au deliberat: pâinea fusese unsă pe partea …greşită!

******

-O altă expresie
idiomatică "pusă în ecuaţie" de către unt este: 'Fine words
butter no parsnips'. Această expresie, de o forţă de sugestie
remarcabilă –caracteristică, de altfel,
majorităţii expresiilor idiomatice– constituie o foarte interesantă
combinaţie între o referinţă lexicală, în accepţia strictă a termenului, şi una
de coloratură ...culinară.

-"Cuvintele sau Vorbele frumoase/ faine/
meşteşugite/ ori mieroase nu izbutesc să pună ...unt pe
păstârnac", în traducere
textuală, ...altfel spus: "Nimic nu se poate obţine doar prin vorbe
goale sau deşarte// promisiuni vane// ori linguşeli". În
propriul nostru limbaj familiar, redăm, aproximativ, prin: "Numai cu vorba, nu se face ciorba", sau: "Oala nu se umple cu vorbe"/ … prin extensie: "O faptă
atârnă…/ cântăreşte…/ sau face cât o mie de vorbe".

-Cum a ajuns atât
de comuna legumă rădăcinoasă, păstârnacul
(engl:'parsnip'), să
fie, la un moment dat, nu doar una dintre "vedete" în preferinţele
culinare britanice, ci şi termen de referinţă într-una dintre expresiile din
tezaurul de proverbe ale limbii engleze?

-Este,
îndeobşte, binecunoscut faptul că o altă legumă populară, cartoful, a fost
importat în Marea Britanie din America, la mijlocul secolului al 16-lea, încetăţenindu-se,
treptat, drept emblemă naţională a "bucătăriei" britanice, ...şi,
poate, mai puţin cunoscut că importatorul lui a fost faimosul navigator
elizabetan, comandant şi constructor de nave, corsar şi comerciant, amiralul
englez, Sir John Hawkins
/1532-1595/. Înainte, însă, de acest import epocal, se consumau, pe scară
largă, rădăcinoase -mai ales sub formă de
piuré-, precum napul, gulia saupăstârnacul. Or englezii erau renumiţi
pentru obiceiul de a tapeta şi, în general, de a adăuga unt (engl:'butter')
din belşug celor mai diverse feluri de mâncare, pentru a le conferi un plus de
savoare.

-Acest faimos
obicei al englezilor este evidenţiat în diferite variante ale expresiei, care
au fost descoperite în cuprinsul unor texte publicate în anii 1600: 'Fine/ Fair/ Soft words butter no
parsnips/ cabbage/ fish/ connie' ...unde, după cum se poate observa, păstârnacul are şi alţi
..."contracandidaţi": varza
('cabbage'),
peştele('fish'), respectiviepurele('connie' ='rabbit'
din limbajul standard). Un exemplu în acest sens, indicat de specialişti,
este un catren din cuprinsul volumului: 'Epigrammes'
('Epigrame'), creaţie -publicată în
anul 1651- a poetului englez, John
Taylor /1578-1653/:

• 'Words are but wind that do from men
  proceed;

None but Chamelions on bare Air
can feed;

Great men large hopeful promises
may utter,

But words did never Fish or Parsnips butter ...'

• = "Voroavele nu-s alta decât vânt
  pornit din gura celor ce grăiesc;

Cameleoni ce doar cu Aer se hrănesc;

Mai-márii
lumii pot câte-n lună şi în stele să făgăduiască,

Dar untul
din cuvinte, de păstârnac şi peşte, nicicând nu fuse chip să se lipească..."

(Versiune neoficială de traducere)

-Versiunea cea
mai timpurie încredinţată tiparului se regăseşte, conform cercetătorilor
literari englezi, în culegerea de proverbe anglo-latine –selectate din operele ilustrului umanist şi teolog olandez
renascentist, Erasmus din Rotterdam–:'Paroemiologia',
...culegere alcătuită de institutorul englez, John Clarke, şi publicată în anul 1639:

• 'Faire words butter noe parsnips: Verba
  non alunt familiam.'

• = "Fair words butter no parsnips: Vorbele nu dau de mâncare familiei/ nu ţin
  de foame familiei."/[-...citat
  în limba latină, în sensul, evident, de: "Vorbelenu sunt de folos
  pentru a întreţine o familie"]