Texte şi pretexte - Poezie şi credinţă: căi soteriologice de azi. Invitată: poeta Daniela Şontică

„[...] puterea de a ne păstra intimitatea vieţii personale şi a nu face din ea un spectacol grotesc pentru gloria de o secundă a reţelelor de socializare o luăm din dorinţa de a fi mai prezenţi cu noi înşine, într-o legătură cu inima noastră, acolo unde îl găsim pe Dumnezeu, dacă vorbim adesea cu el în rugăciune. În rest, e răspîndire, ceaţă şi abur. ” (Daniela Şontică)

Invitatata ediţiei de sîmbătă, 8 aprilie 2023, a emisiunii Texte şi pretexte, este scriitoarea Daniela Şontică. Poetă înainte de orice altceva, şi încă una cu o sensibilitate particulară, Daniela nu vede o tensiune naturală între frumuseţe lirică a poemului şi sinceritatea credinţei în Dumnezeu. Dimpotrivă, din punctul ei de vedere, estetica delicată a versului şi candoarea credinţei religioase nu sînt altceva decît modalităţi sui generis de a mulţumi Creatorului pentru darul pe care ni l-a făcut: lumea aceasta.

Daniela Şontică este membră a Uniunii Scriitorilor din România, licenţiată a Facultăţii de Filosofie şi Jurnalism a Universităţii „Spiru Haret” din Bucureşti, absolventă a cursurilor de Grafică-Pictură ale Şcolii Populare de Artă din Buzău, precum şi a şcolii de secretariat artistic de redacţie (Fundaţia Athenaeum Bucureşti, 1992, clasa prof. Cornel Tabacu). A debutat literar în revista Convorbiri literare, în noiembrie 1989. Dintre cărţile publicate de invitata noastră se detaşează volumele Arlechini într-o pădure sălbatică (poezie), editura Vinea, 1995; Uitaţi-vă prin mine (poezie), Brumar, 2007; Iubita cu nume de profet (poezie), Tracus Arte, 2014; Privilèges de femme de lune (poezie), trad. în franceză Claudiu Soare, Vinea, 2015; Însemnări din pridvor (publicistică), Trinitas, 2013; Oamenii Unirii (publicistică), Trinitas, 2018; Chipuri din satul românesc (publicistică), Trinitas, 2020.

Răzvan Dolea, la rubrica Memoria între ghilimele, ne va vorbi despre marele pictor renascentist italian Rafael Sanzio, dar şi despre voievodul muntean Mihnea al III-lea.

Fireşte, Concursul ediţiei face trimitere la un moment important al literaturii universale: la 8 aprilie 1911 se năştea la Răşinari un foarte original filosof şi eseist român, care avea să-şi petreacă o mare parte a vieţii în exil, la Paris. Stilist al limbii franceze, comparat cu giganţii moralişti din veacul al XVIII-lea, de un rafinament împins la extrem, dar şi practicant al unui scepticism radical, amoralist şi depresiv, acesta a ridicat aforismul la rang de gen literar major. Printre cărţile cu care a fermecat generaţii de cititori se numără Lacrimi şi sfinţi, Pe culmile disperării, Tratat de descompunere, Ispita de a exista, Sfîrtecare, Silogismele amărăciunii, Despre neajunsul de a te fi născut şi Demiurgul cel rău.

La rubrica intitulată Conexiuni, Georgeta Drăghici ne vorbeşte despre cele mai noi evenimente literare din Franţa.

În spaţiul rubricii Respiro sportiv, Valentin Protopopescu va discuta despre impasul sportiv ce-l macină pe campionul spaniol de tenis Rafael Nadal.

În cadrul rubricii Ora veselă vă invităm să ascultaţi un celebru moment umoristic din „Arhiva de Aur” a SRR, cupletul interbelic Pe când era bunica fată, interpretat de marele Constantin Tănase-Cărăbuş.