Texte şi pretexte: Artele şi literatura în societatea românească din veacurile XIX şi XX. Invitat: istoricul Alexandru Mamina

„Atunci cînd am început această cercetare sub titlul Cultură sistemică şi cultură antisistemică, am avut în minte ca model operativ dihotomia între ideologie şi utopie formulată de către Karl Mannheim, în care ideologia subsumează producţiile intelectuale ce susţin un anumit sistem politic şi social, iar ce utopia – proiecţiile contrare acestuia.” (Alexandru Mamina).

Invitatul ediţiei de sîmbătă, 30 septembrie 2023, al emisiunii Texte şi pretexte, este doctorul şi cercetătorul în istorie Alexandru Mamina, un intelectual rasat şi un autor de o hărnicie exemplară. Prietenul nostru Alexandru Mamina iată că recidivează şi publică un volum foarte solid, intitulat Cultură sistemică şi cultură antisistemică. Literatura şi arta în societatea românească (1829-1989), text tipărit de casa Cetatea de scaun din Tîrgovişte în 2023. Curajos, cu o perspectivă deschisă, raţionînd strîns şi argumentînd cu deosebită claritate, autorul operează cu distincţia conceptuală formulată altădată de Karl Mannheim între ideologie şi utopie pentru a descifra liniamentele unei dezvoltări culturale intim relaţionate cu dimensiunea politică şi socială în societatea românească din ultimele două veacuri, din zorii modernităţii şi pînă la Revoluţia din decembrie 1989. Rezultă o cercetare profundă şi lipsită de echivoc, dar şi o lectură agreabilă, susţinută de un stil elegant, reflex al unei gîndiri limpezi.

Răzvan Dolea, la rubrica Memoria între ghilimele, ne vorbeşte despre pictorul italian Michelangelo Merisi da Caravaggio, dar despre şi despre omul politic francez Georges Clemenceau.

Fireşte, Concursul ediţiei face trimitere la un moment important al istoriei literaturii universale: la 30 septembrie 1207 se năştea la Bactra, astăzi în Afganistan, un mare poet şi mistic de limbă persană. Voce profetică, a întemeiat pe baza viziunilor sale transcendente un ordin monahal numit Mevlevi. Este considerat a fi una dintre figurile majore ale sufismului, cu un rol decisiv în forjarea unei noi perspective de raportare la Allah. Sufismul practic, medie inspirată de dans, poezie, rugăciune şi muzică, reprezintă una dintre modalităţile subtile de identificare a credinciosului cu Divinitatea. Opera sa fundamentală este marele poem în proză intitulat Lăuntrul lăuntrului (Fihi-ma-fihi), dar extrem de relevante sînt şi culegerile de poeme Distihuri (Mathnawî) şi Catrene (Rubb’ayyat). S-a stins la Konya, în Imperiul Otoman, la 17 decembrie 1273, acolo unde este înmormîntat în celebra Moschee albastră.

La rubrica intitulată Conexiuni, Georgeta Drăghici ne vorbeşte despre cele mai noi evenimente literare din Franţa.

În spaţiul rubricii Respiro sportiv, Valentin Protopopescu analizează reacţia avută de jucătoarea elenă de tenis Maria Sakkari în cazul de dopaj a cărui nedorită eroină a fost Simona Halep.

În cadrul rubricii Ora veselă vă invităm să ascultaţi un celebru moment umoristic din „Arhiva de Aur” a SRR, sceneta O mostră de gelozie, cu actorii Virgil Ogăşanu şi Rodica Sanda Ţuţuianu.