Legenda celor 47 de ronini. Invitat: senseiul şi traducătorul Dragoş Chiric

„Istoria Japoniei a fost marcată vreme de 900 de ani de prezenţa samurailor. Departe de a fi un simplu războinic dependent de daimyo, de seniorul său, samuraiul a fost o adevărată instituţie, inclusiv una de ordin cultural. Unificarea Japoniei, stabilitatea sa sub shogunat-ul Tokugawa răgaz de aproape trei veacuri, izolarea ţării şi concentrarea asupra codurilor culturale tradiţionale tutelate de confucianism şi de shintoism, toate acestea au avut la temelie figura impunătoare, crudă, de o moralitate dominată de devotament şi onoare a samuraiului. Exact despre codul bushido, despre harta ontologică a loialităţii şi onoarei este legenda celor 47 de ronini.” (Dragoş Chiric)

În ediţia de sîmbătă, 5 aprilie 2025, a emisiunii Texte şi pretexte, sîntem invitaţi să înţelegem atît cît este posibil mentalitatea Japoniei medievale, plecînd de la saga lui Tamenaga Shunsui, Povestea celor 47 de ronini, carte apărută în excelenta traducere a Gabrielei Badea la Editura Herald din Bucureşti. Ghid competent ne va fi senseiul Dragoş Chiric, beneficiarul a mai multor stagii de formare şi pregătire în Japonia în diferite arte marţiale, traducătorul lucrării de căpătîi a marelui Miyamoto Mushashi, Cartea celor cinci cercuri (Go Rin No Sho), volum apărut tot sub egida Editurii Herald. Doldora de informaţii relevante, cu o viziune integrală şi perfect în acord cu esenţa fenomenului samuraic, Dragoş Chiric ne va explica coordonatele unei mentalităţi care nu seamănă deloc cu forma mentis occidentală. Expunerea lui Dragoş Chiric este prefaţată de intervenţia realizatorului tv Sorin Lucaci.

Răzvan Dolea, la rubrica Trei minute post meridian, ne va vorbi despre apariţia şi istoria academiilor de artă şi literare.

Fireşte, Concursul ediţiei face trimitere la un moment important al istoriei filosofiei universale: la 5 aprilie 1588 vedea lumina zilei la Westport, în Malmesbury, în Regatul Unit, un celebru filosof britanic. Minte enciclopedică şi personalitate de-a dreptul renascentistă, s-a afirmat şi ca teolog, economist, istoric şi politician. Preocuparea sa majoră a fost însă domeniul filosofiei politice. Raţionalist convins, acesta a definit natura umană ca o formă de colaborare amiabilă ghidată de interese comune. Capodopera sa rămîne lucrarea Leviathanul, a cărei esenţă este sintetizată în formula bellum omnium contra omnes. Pentru a depăşi această stare de beligeranţă naturală, omenirea a inventat contractul social, prin care puterea individuală este cedată statutului care poate pune capăt haosului iniţial.

La rubrica intitulată Conexiuni, Georgeta Drăghici ne vorbeşte despre noul roman scris de celebrul Pascal Quignard, Trésor caché.

În spaţiul rubricii Respiro sportiv Valentin Protopopescu analizează personalitatea şi cariera lui Stan Wawrinka.

În cadrul rubricii Ora veselă vă invităm să ascultaţi un celebru moment umoristic din „Arhiva de Aur” a SRR, monologul Poezie Prévost... interpretat de Mircea Crişan.