De ce este important Coiful getic de la Coţofeneşti?. Invitat:decanul Facultăţi din Iaşi, profesorul Lucreţiu Bîrliba

„Dacă arheologul nu este dublat de istoric, atunci lucrurile sînt făcute pe jumătate.” (Lucreţiu Bîrliba)

În ediţia de sîmbătă 8 februarie 2025, a emisiunii Texte şi pretexte, ne propunem să abordăm din nou afacerea numită „furtul secolului”, respectiv jefuirea Muzeului Drents din Assen, Olanda, în urma căruia patrimoniul naţional românesc a devenit şi mai sărac prin dispariţia Coifului getic de la Coţofeneşti şi a trei brăţări dacice. De această dată lăsăm deoparte incompetenţa condamnabilă a autorităţilor române şi olandeze, concentrîndu-ne asupra valorii istorice şi a semnificaţiei identitare a artefactelor sustrase. Invitatul ediţiei, Lucreţiu Bîrliba, este profesor universitar la Catedra de Istorie Antică şi Arheologie a Facultăţii de Istorie a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi şi decan al acesteia, o personalitate academică de anvergură internaţională. Performanţele sale impresionează: doctor în istorie (calificativul très honorable avec les félicitations du jury) la École des Hautes Études en Sciences Sociales, Paris, cu teza Les affranchis dans les provinces romaines d’Illyricum, doctor în ştiinţe istorice (calificativul foarte bine, distincţia magna cum laude) la Universitatea din Cluj, cu teza Esclaves et affranchis impériaux dans les provinces romaines d’Illyricum, Diplôme d’Études Approfondies (masteratul) la École des Hautes Études en Sciences Sociales Paris, École Doctorale Régionale Bucureşti-École des Hautes Études en Sciences Sociales Paris, maîtrise (echivalentul licenţei) la Faculté des Sciences Humaines a Universităţii din Poitiers, licenţă la Facultatea de Istorie a Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi .

Cărţile sale au devenit repere ale domeniului: Individu et société en Dacie romaine. Étude de démographie historique, Wiesbaden 2004 (Premiul „Vasile Pârvan” al Academiei Române, 2006, nominalizată la Premiul internațional „Gérard Boulvert” - 2007); Sclavi și liberți imperiali în provinciile romane din Illyricum (Pannonia, Dalmatia, Dacia și Moesia), Iași, 2004; Les affranchis dans les provinces romaines de l’Illyricum, Wiesbaden 2006 (Premiul pentru cea mai bună carte a Facultății de Istorie Iași, 2007), L’espérance de vie, la structure d’âge et la mortalité en Pannonie (Ier-IIIe s. ap. J. C.), Iași, 2007; Ex toto orbe Romano Immigration into Roman Dacia: with prosopographical observations on the population of Dacia, Leuven-Paris-Walpole, 2011. Lucreţiu Bîrliba este şi co-editor la Fasc. 7 al Lexicon of Greek and Roman Place Cities in Antiquity, Amsterdam, 2005, al volumului Studia historiae et religionis daco-romanae, București, 2006 și al volumului Pax Romana. Kulturaustausch und Wirtschaftsbeziehungen in den Donauprovinzen des römischen Reichs, Kaiserlautern 2012. Membru al European Association of Archaeologists, al Groupe International de Recherche sur l’Esclavage dans l’Antiquité (GIREA), al Societății de Studii Clasice din România. Aşadar, profesorul, istoricul şi arheologul Lucreţiu Bîrliba ne va vorbi despre importanţa şi valoarea istorică şi estetică a Coifului de la Coţofeneşti.

Răzvan Dolea, la rubrica Tema zilei la trei minute post meridian, ne vorbeşte despre revolta studenţilor sorbonarzi din 1229, cu prilejul sărbătorii Mardi Gras.

Fireşte, Concursul ediţiei face trimitere la un moment important al istoriei literaturii universale: 8 februarie 1828 vedea lumina zilei la Nantes probabil cel mai valoros, prolific şi important scriitor de literatură ştiinţifico-fantastică din istorie. Autor incredibil de harnic şi inspirat, acesta a publicat 72 de romane şi nuvele în timpul vieţii, iar postum i-au apărut alte 20 de romane şi nuvele. Printre capodoperele sale se numără scrieri precum Ocolul pămîntului în 80 de zile, Cinci săptămîni în balon, Insula misterioasă, Călătorie spre centrul pămîntului şi Copiii căpitanului Grant. Geniu dotat cu clarviziune, a anticipat aselenizarea, naşterea submarinului şi numeroase alte invenţii ştiinţifice şi tehnologice.

Sensibilul artist plastic craiovean Florin Grădinaru ne împărtăşeşte din tainele artei sale.

La rubrica intitulată Conexiuni, Georgeta Drăghici ne vorbeşte despre romanul Il n’a jamais été trop tard, Stock, 2025, al unei scriitoare foarte interesante, Lola Lafon, născută în nordul Franţei, în 1974, dar care a trăit la Bucureşti și Sofia. A scris acum mai mulţi ani un roman despre Nadia Comăneci, Fetița care nu zîmbea niciodată.

În spaţiul rubricii Respiro sportiv, Valentin Protopopescu vorbeşte despre un moment trist, retragerea din activitate a marii noastre campioane Simona Halep.

În cadrul rubricii Ora veselă vă invităm să ascultaţi un celebru moment umoristic din „Arhiva de Aur” a SRR, monologul comic Iubita mea soţie interpretat de Dem Rădulescu.