Hemoleucograma - un instrument ce ne ajută în monitorizarea și stabilirea prognosticului în unele boli infecțioase

La sfărșitul lunii septembrie s-a desfășurat la București ediția a-II-a a Forumului Tinerilor Medici Infecționiști, eveniment organizat cu sprijinul Sănătatea Press Group și dedicat ” creșterii și dezvoltării educației medicale a tinerilor implicați în gestionarea bolilor infecțioase în România ” .

Temele abordate au oglindit cele mai recente studii din acest domeniu, dar și subiecte de cercetare interdisciplinare. Sesiunile de comunicare s-au focalizat asupra infecțiilor cu germeni multidrug rezistente, managementul infecțiilor în sarcină, infecțiile virale respiratorii, bolile infecțioase pediatrice, hepatitele virale, antibioticoterapia judicioasă, vaccinarea pe tot parcursul vieții-o continuă prioritate de sănătate publică și medicina de călătorie-de la prevenție la tratament.

Duminică, 6 octombrie 2024 de la 18.00 vor fi alături de noi tineri medici de la Institutul Național de Boli Infecțioase ” Matei Balș” din București, laureați ai Forumului Tinerilor Medici Infecționiști ediția 2024, respectiv doamna doctor Aida Adamescu, doamna doctor Adelina Soare și doamna doctor, Daniela Neagu.

Vom discuta despre particularitățile clinice și imunologice la pacienții infectați cu virusul SARS-Cov2, dar și despre anumite informații valoroase pentru prognosticul bolii, disponibile încă de la internare prin studierea hemoleucogramei.

Furtuna de citokine resimțită cu mai mare intensitate, mai ales în primele valuri ale pandemiei, a fost studiată în întreaga lume datorită fenomenelor în cascadă pe care le-a declanșat, soldate cu modificarea metabolismului intern, leziuni celulare, apoptoză și moarte celulară. Creșterea coagulabilității sângelui a provocat fenomene trombotice pe mai multe teritorii vasculare, în special la nivelul inimii, creierului, rinichilor sau chiar a tubului digestiv.

Prezența unor comorbidități de tipul hipertensiunii arteriale, insuficienței cardiace, obezității, a diabetului zaharat, a neoplasmelor, bolilor pulmonare sau hematologice cronice a complicat și mai mult evoluția bolii, mai ales după declanșarea furtunii de citokine.

Doamna doctor Aida Adamescu, Asistent Universitar la Universitatea de Medicină și Famacie Carol Davila din București, ne-a vorbit despre testarea interleukinei 1 și interleukinei 6, considerate de unii specialiști ca fiind markeri de gravitate în infecția cu virusul SARS-Cov 2, dar și despre studiile care se fac în vederea monitorizării persoanelor cu fenomene cronice de tip Long Covid.

Monitorizarea numărului de neutrofile, limfocite și trombocite, dar mai ales calcularea raportului neutrofile/ limfocite și trombocite/limfocite pot ajuta medicii din diverse domenii să schițeze un prognostic privind gravitatea unei infecții. Aceasta a fost și tema de cercetare a doamnei doctor Adelina Soare, cu prilejul căreia au fost stabilite gradele de severitate și riscurile asociate pacienților cu SARS-Cov2 internați la Institutul Național de Boli Infecțioase ” Matei Balș” în perioada aprilie-august 2024. Ea ne va prezenta valorile prag ale acestor formule de calcul, valori ce marchează o creștere semnificativă a complicațiilor prin insuficiență acută respiratorie sau chiar exitus.

Premiul I l-a obținut doamna doctor Daniela Neagu cu un studiu focalizat asupra evoluției rujeolei la adulți și lărgimea distribuției monocitare ( MDW)- parametru furnizat de hemoleucogramă. Acoperirea vaccinală insuficientă explică numărul mare de pacienți cu rujeolă care se prezintă la camerele gardă datorită diverselor tipuri de complicații.

Vă reamintim faptul că rujeola evoluează cu febră ridicată (până la 40 de grade) , triplu catar: al căilor respiratorii, tubului digestiv și al analizatorului vizual, erupție nepruriginoasă maculo-papulară, dureri musculare și cefalee.

In lipsa unui tratament se poate complica cu pneumonii, chiar insuficiență respiratorie acută, laringite, hepatite, afectare pancreatică, conjunctivite sau keratite, mai ales la persoanele cu boli oncologice, cei cu HIV sau la gravide.

Studierea lărgimii distribuției monocitare(MDW) poate oferi informații valoroase încă de la internare în ceea ce privește prognosticul bolii, fiind un instrument extrem de util în monitorizarea pacienților mai vulnerabili.

O emisiune de Daniela Rei Vișan