Cultura la farfurie. Bun, curat și corect - filosofia Slow Food pentru o viață mai bună

„Orașul Vorbește” cu Adriana Sohodoleanu despre mișcarea Slow Food, care a început în Italia, la inițiativa jurnalistului Carlo Petrini și a unui grup de activiști de stânga. Mișcarea a fost fondată ca reacție la deschiderea unui lanț de Fast Food în apropierea treptelor spaniole din Roma, un loc cu mare valoare culturală și istorică. Carlo Petrini și prietenii săi au opus rezistență acestei inițiative, ceea ce a dus la nașterea Slow Food, o mișcare culturală internațională non-profit, care promovează un stil de viață liniștit și sustenabil.

Adriana Sohodoleanu: „De-a lungul anilor (mișcarea Slow Food ) s-a dezvoltat și a creat foarte multe instrumente, prin care modelele tradiționale de agricultură familială, de circuit închis de producție și consum, mediul, protecția biodiversității - toate aceste lucruri, își găsesc în Slow Food, instrumente de protecție și de promovare.”

În România, mișcarea Slow Food este bine reprezentată cu numeroase comunități active.

„Există Slow Food România, există de mulți ani și la un moment dat erau vreo 19 conviviumuri și comunități. Slow Food are mai multe modalități de organizare. Eu sunt parte din conviviumul Valahia Gusturilor, care îi adună pe cei din zona Bucureștiului și împrejurimi.”

Exemple notabile includ Slow Food Târgu Mureș și Slow Food Turda, care organizează grădini vegetale comunitare și tabere de vară pentru copii, unde aceștia învață despre grădinărit, biodiversitate și importanța albinelor.

„Există tabere de vară pentru copii, în care se gătesc rețete locale, li se explică cum se face grădinăritul, cum se cultivă, cum se face compostul și se recoltează. Învață despre biodiversitate, despre importanța albinelor și a lanțului trofic, lucruri foarte importante.”

Mai multe amănunte despre mișcarea culturală internațională Slow Food puteți afla din interviul realizat de Daria Ghiu cu Adriana Sohodoleanu: