Pagini de Istorie - Primăvara anului 1944, război pe teritoriul României

În cadrul emisiunii Pagini de Istorie, pe parcursul acestui an vom programa mai multe ediții în care vom analiza evenimente petrecute cu opt decenii în urmă, adică în 1944. Vom vorbi despre momentul 23 august, despre semnarea armistițiului de la 12 septembrie, despre eliberarea întregului teritoriu al Transilvaniei pe 25 octombrie, chiar de ziua regelui Mihai. Vom analiza și contextul internațional în care se produceau aceste evenimente, dar și evoluția procesului de comunizare a României, declanșat atunci de URSS.

În această primă emisiune ne vom opri la primăvara anului 1944, când operațiuni de război au început să se desfășoare pe teritoriul țării noastre. Două sunt evenimentele asupra cărora vom stărui. Primul dintre ele, declarația din 2 aprilie (când trupele sovietice au depășit frontiera cu România, rezultată din anexiunea de la 28 iunie 1940).

Atunci, V. M. Molotov anunța propagandistic că URSS „nu urmărește scopul de a dobândi vreo parte din teritoriul României sau de a schimba ordinea socială”, intrarea Armatei Roșii pe teritoriul țării noastre „fiind dictată doar de necesități de război și de faptul că trupele inamice continuă rezistența”. Ca multe altele, o declarație care nu avea nimic de-a face cu adevăratele intenții ale lui Stalin.

Cel de-al doilea eveniment este masivul bombardament american asupra Bucureștiului, produs pe 4 aprilie și soldat cu 2942 de morți și 2126 de răniți. În acea zi, 220 de bombardiere B-17 „Fortărețe zburătoare” și 93 bombardiere B-24 „Liberator”, au aruncat asupra capitalei peste 860 de tone de bombe.

Raidurile americane de bombardament au continuat până la 19 august, vizând în special zona petroliferă Ploieși, dar și gări și întreprinderi industriale din Brașov, Giurgiu, Turnu Severin etc. Efectul a fost că producția de petrol a României, vitală pentru funcționarea mașinii naziste de război, s-a redus drastic, de la 385 000 tone în luna martie la 63 000 tone în iulie.

Desigur că în această succintă prezentare a emisiunii, pe care vă invităm să o ascultați, nu vom schița decât câteva coordonate ale dialogului cu domnul profesor Petre Otu. Referindu-ne la starea de război a României cu Marea Britanie și SUA, trebuie să menționăm că Marea Britanie a declarat război României pe 6 decembrie 1941, după un avertisment transmis pe 28 noiembrie, avertisment prin care cerea ca armata română să înceteze ostilitățile împotriva URSS. La acel moment, trupele noastre depășiseră frontiera cu URSS stabilită după Marele Război. Încetarea ostilităților fusese cerută și de opoziția din România printr-o scrisoare adresată generalului Ion Antonescu de Iuliu Maniu, încă la 18 iulie 1941.

Iată două dintre argumentele sale „Nu e admisibil să ne prezentăm ca agresori față de Rusia, astăzi aliata Angliei, probabil învingătoare, pentru alt obiectiv decât Bucovina și Basarabia, în tovărășie de arme cu Ungaria și cu Axa care ne-a rupt printr-un act neratificat de nimeni, o parte importantă a țării noastre”, iar al doilea „Ar fi prea pretențios să credem că continuarea războiului germano-rus ar depinde de colaborarea noastră, precum este nu mai puțin pretențios să proclamăm noi, România, război sfânt contra Rusiei, pentru organizația ei internă de stat și socială”.

În ce privește starea de beligeranță dintre România și SUA, ea a fost urmarea declarației de război a României remisă, la presiunile Germaniei și Italiei, guvernului american pe 12 decembrie 1941, la 5 zile după atacul japonez de la Pearl Harbour, o declarație ignorată multă vreme de americani.

Preluând retorica ironică a liderilor Celui de al Treilea Reich, Antonescu afirma, cu referire la potențialul militar combativ al SUA, „Cu dolari nu se poate construi o armată”, iar tot în aceeași perioadă, adresându-se confidențial ziariștilor, făcea o declarație greu de interpretat în cheie politică: „Eu sunt aliatul Reich-ului împotriva Rusiei, dar sunt neutru între Marea Britanie și Germania. Sunt pentru americani contra japonezilor.”

Cele două evenimente din luna aprilie 1944, asupra cărora ne vom concentra pe parcursul emisiunii, vor fi desigur analizate în contextul intern, dar mai ales extern al perioadei de început al anului menționat. Să spunem doar că la 26 ianuarie 1944, Înaltul Comandament german începe elaborarea planului „Margarethe II” ce avea ca scop împiedicarea oricărei tentative româneși de a se rupe de Reich, un plan suspendat de Hitler după întrevedea pe care a avut-o cu mareșalul Antonescu la Klessheim (26-27 februarie”, întâlnire pe parcursul căreia Fuhrerul s-a convins de fidelitatea Conducătorului). Tot în aceeași perioadă, încep la Cairo convorbiri prin care emisarul opoziției democratice românești explora condițiile în care anglo-americanii ar fi acceptat ieșirea României din război. Convorbiri exploratorii au continuat să se desfășoare și la Stockholm (în paralel, putere, opoziție), de data aceasta cu partea sovietică, reluate pe 12 aprilie.

Putem concluziona că primele 4 luni ale anului 1944 ne revelează o paletă largă și interesantă de evenimente cu repercusiuni însemnate asupra lunilor și anilor ce vor urma.

Vă invităm să fiți alături de noi, de la ora 21:10.