Idei în nocturnă- Pagini de Istorie: O istorie a sistemului constituțional românesc. Un veac de la promulgarea Constituției din 1923

marți 28 martie 2023, ora 21.10

Realizator, Dan Manolache.

După realizarea Marii Uniri, necesitatea adoptării unei noi legi fundamentale era recunoscută de toate forțele politice ale României întregite. Disensiunile au fost provocate de refuzul partidelor de opoziție dea accepta ca noua Constituție să fie inițiată de Partidul Național Liberal. De aici o puternică luptă pentru împiedicarea adoptării ei: marșuri de stradă, campanii de presă, întruniri publice, contestare violentă în Parlament. De pildă, chiar în ziua votării, un deputat țărănist a aruncat în incinta adunării o sticlă cu gaze lacrimogene. Nemultumirea opoziției s-a manifesta și după votarea actului fundamental în Parlament și publicarea lui în Monitorul Oficial la 29 martie 1923. Cu acel prilej, partidele Național și Țărănesc au emis o declarație comună potrivit căreia Constituția era „o emanație a concepției absolutiste a puterii executive” și era considerată „fără puterea de a lega voința cetățenilor, fără putere de lege și de drept nulă.”

Nu vom insista în emisiunea din această seară asupra luptelor politice care atunci ca și în alte vremuri, păreau a fi un scop în sine și pentru declanșarea lor orice pretext era potrivit. Vom analiza atât prevederile Constituției din 1923 cât și setul de legi ce au adoptat în anii următori care, îmmpreună, au dus la schimbări fundamentale în evoluția României pe drumul modernizării, toate formațiunile politice sfârșind prin a o accpeta destul de repede și guverna pe baza ei până în 1938.

Spre deosebire de Constituția din 1866 care avea la bază principiul individualismului, noul act fundamental introducea ideea că proprietatea devine o funcție socială și interesele colectivității primează în fața celor individuale. În acest sens de pildă Articolul 17, după ce garanta proprietatea de orce natură, stipula că „Autoritatea publică, pe baza unei legi, este în drept de a folosi în scop de lucrări de interes obștesc, subsolul oricărei proprietăți imobiliare, cu obligația de a desdăuna pagubele aduse suprafeței, clădirilor și lucrărilor existente.” De altfel articolul 19 prevedea că „zăcămintele miniere, precum și bobățiile de orice natură ale subsolului sunt proprietatea statului.”

Iată înto-o succintă enumerare și câteva dintre legile adoptate în anii următori, în vremea guvernării liberale ( 19 ianuarie 1922- 27 martie 1926), legi care au dus la schimbări findamentale ale vieții politice economice și sociale româneșt. Așadar, Legea minelor(1924), Legea privind învățământul primar al statului și învîțământul normal „unitar, obligatoriou și gratuit (iulie 1924),Legea pentru unificarea adminiastrativă (1925), Legea pentru înființarea Patriarhatului (6 mai 1925), Legea electorală (1927). Lista ar putea continua însă vom mai menționa doar că în 1926 s-a declarat încheiată reforma agrară în urma căreia 1.107.134 familii de țărani au primit 3.191.281 ha de teren agricol și islazuri.

Vom vorbi așadar despre importanța pentru dezvoltarea României a Constituției din 1923 și a setului de legi adoptate anterior, dar vom încerca să facem si o succintă prezentare a istoriei sistemului constituțional românesc pornind de la prevederile Regulamentului Organic a cărui elaborare s-a încheiat la 30 martie/ 11 aprilie 1830. Cele mai importante evenimente ale acestei istorii au fost, pentru secolul al XIX-lea, Convenția de la Paris care a devenit lege fundamentală a țării din 1858 până în 1864 cănd a fost înlocuită cu Statutul dezvoltător al Convenției de la Paris și apui de revoluționara Constitușie din 1866.

Pentru secolul XX ne vom opri la Constituția carlistă promulgată la 27 februarie 1938, la plebiscitul organizat de generalul Antonescu la 2-5 martie 1941 și la constituțiile comuniste adoptate în 1948, 1952, 1965 și 1974.

Vom prezenta și câteva caracteristici ale legilor fundamentale adoptate după căderea regimului comunist și anume cele den 1992 și 2003.

Vă invităm să parcurgem o parte a istoriei României privită din perspectiva legiolr fundamentale care au guvernat-o.