Anul 2022 a fost un an al restart-ului cultural, după lunga și complicata perioadă de criză provocată de pandemia COVID-19, care a pus toate statele lumii în fața unor provocări fără precedent. Multe dintre cele 1154 de situri naturale, culturale sau mixte aflate pe celebra listă a Patrimoniului UNESCO au fost afectate de schimbările economice, sociale și politice provocate de criză, Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Cultură și Știință (UNESCO) punând în continuare accentul pe cooperarea internațională în cadrul procesului de protejare a patrimoniului cultural și natural, încurajând comunicarea și schimburile cultural-științifice. În cadrul emisiunii “Dosar de patrimoniu”, pe care o realizez săptămânal în cadrul grilei postului Radio România Cultural, am subliniat eforturile uriașe făcute în prezent pentru managementul siturilor înscrise în Lista Patrimoniului Mondial, pentru o mai bună protecţie a acestor situri și pentru implicarea comunităţilor locale în tot acest proces. Pentru monitorizarea siturilor înscrise și pentru elaborarea la timp a dosarelor de nominalizare s-a lucrat de multe ori în echipe mixte, interdisciplinare, un rol important avându-l colaborarea internaţională. E vorba întotdeauna despre un proces laborios, de durată, fie că vorbim despre situri naturale, precum Rezervația Biosferei Delta Dunării, fie că ne raportăm la situri arheologice, precum cetățile dacice sau Roșia Montană.România a avut în acest an multe motive de bucurie, momentele cele mai importante fiind marcate, așa cum era firesc, în cadrul emisiunilor noastre. După 17 ani de eforturi susținute, Ținutul Buzăului a devenit, din 2022, Geoparc Internațional UNESCO, fiind considerat un adevărat model de economie durabilă, bazată pe echilibrul dintre protecția mediului și valorificarea patrimoniului natural și cultural. Câteva luni mai târziu, cea de a XVII-a sesiune a Comitetului Interguvernamental al UNESCO pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial a decis, la Rabat, în Maroc, înscrierea „Artei cămășii cu altiță – element de identitate culturală în România și Republica Moldova” pe Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității. De asemenea, „Tradiția creșterii cailor lipițani", un dosar multinațional, la care au contribuit opt state, între care și România, a fost aprobat de către Comitetul întrunit în Maroc. Elaborarea acestui dosar a fost coordonată de către Ministerul Culturii din Republica Slovenia, în colaborare cu instituțiile omoloage din Austria, Bosnia și Herțegovina, Croația, Italia, România, Slovacia și Ungaria.