Despre libertatea de circulaţie cu Ciprian Fartuşnic, la Născut în România
16 March 2019
Născut în România – invitată, Raluca Matei, lector în Psihologia Sănătății Ocupaționale și Director de Programă Doctorală la Birkbeck University din Londra
23 March 2019

Despre libertatea de circulaţie cu Theodor-Cristian Popescu

Pentru un regizor, întâlnirea pe viu cu lumile pe care dorește să le transpună scenic este vitală. Libertatea de circulație a adus un suflu nou în teatru după 1989. Întoarcerea unor mari artiști plecați în timpul regimului comunist, plecarea altora la studii, rezidențe, colaborări în afara țării, a făcut ca teatrul românesc să recapete deschiderea internațională care îi lipsise în ultima perioadă a dictaturii.

La Născut în România este invitat pentru a povesti ce a însemnat pentru el libertatea de a studia și preda în străinătate, Theodor-Cristian Popescu. Regizor de teatru, autor al volumului „Surplus de oameni sau surplus de idei. Pionierii mișcării independente în teatrul românesc post 1989”. A predat la UNATC, la The University of Montana Productions, The National Theatre School of Canada și The University of Quebec din Montreal. În prezent este conducătorul programului de masterat în regie de la Universitatea de Arte din Târgu Mureş.

“Libertatea de circulaţie a fost un bun câştigat laolaltă cu libertatea de expresie, care pentru noi a fost pur şi simplu aer. Deodată, ne-am simţit oameni. Şi am început să călătorim cu disperare în anii ’90. Prima dată am ieşit din ţară în 1990. Călătoream cu trenul pe vremea aceea şi mi-am luat ca destinaţie Londra, dar am străbătut toată Europa. Cu echivalentul a vreo 50 de dolari la mine, am fost plecat vreo trei săptămâni. (…) Ne bucuram de o mare simpatie atunci, peste tot prin Europa, ca români. În foarte multe locuri lumea pur şi simplu îmi făcea cinste. Eram un fel de eroi. R: Ce ai căutat în această primă călătorie? T.C.P.: Eram curios să cunosc oameni, să văd cum gândesc, cum se comportă… M-au interesat totdeauna  mentalităţile, cum trăiesc comunităţile, ce predomină într-un loc, care e aerul de acolo, ce pare acolo normal, care pentru noi poate e un pic ciudat şi invers. Aici aş face o distincţie între a călători pe termen scurt, turistic şi a trăi un timp în altă parte.  A trăi un timp în altă cultură e o experienţă pe care o recomand oricărui artist”. (Theodor-Cristian Popescu)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *