PORTRET: Emanuil Gojdu – avocatul care şi-a lăsat întreaga avere românilor
3 February 2020
DOCUMENTAR: Muzeul Ţăranului Român – „un palat al artei pământene”
5 February 2020

Idei in nocturnă- Pagini de Istorie – Din mărturiile unor contemporani la făurirea României Mari

marţi 4 februarie 2020, Radio, România Cultural (21.10- 22). Din mărturiile unor contemporani la făurirea României Mari. Invitat dr. Codruţ Constantinescu. Realizator Dan Manolache.

           Vom discuta în această seară despre conţinutul unei cărţi, apărute la editura Karta- Graphic, ce ne oferă o perspectivă inedită asupra evenimentelor petrecute cu un secol în urmă şi care au condus la constituirea României Mari.

            Autorul ei, dr. Codruţ Constantinescu, analizează o colecţie de texte aparţinând celor care au luptat, au suferit sau au fost martorii procesului ce s-a finalizat prin realizarea idealului naţional. Au fost cercetate lucrări care constituie surse documentare de primă mână în înţelegerea istoriei acelor vremuri. 

            Cititorul are astfel acces la opiniile civililor care au îndurat regimul de ocupaţie, la memoriile unor militari care au participat la lupte dar şi la relatările unor scriitori participanţi la război. Vor putea urmări aventurile Parlamentului României în Rusia, vor afla cum vedeau străinii războiul nostru etc, etc

         Iată doar câteva exemple:

               Vasile Cancicov descrie astfel privaţiunile bucureştenilor în chiar primele zile de război, „din piaţă a dispărut orice aliment. Justificarea ar fi că totul s-a ridicat de trupele care pleacă. Publicul nu mai are nici pâine, nici carne, nici făină, nici mălai,nici conserve, nici zarzavat. Probabil că negustorii ascund mărfurile….Deja preţurile s-au urcat considerabil. Ni se asigură că guvernul veghează şi că va lua măsuri ca răul să fie numai trecător.”

                Constantin Bacalbaşa consemnează impresiile lăsate de intrarea trupelor Puterulor Centrale în Bucureşti. Despre cele germane spune, „băţoşenia trupei şi răsteala comenzilor fac impresie”. Trupele austro- ungare „ se disting printr-o lăbărţare caracteristică orientalilor”, trecerea „sfioasă” a forţelor turceşti îi lasă impresia că” foştii noştri suverani seculari au conştiinţa sfârşituluilor ca rasă dominantă”, iar pentru cele bulgare are cuvintele cele mai dure acuzându-le că de la intrarea în România nu au făcut altceva decât să violeze şi să fure.

               Evocând retragerea în Moldova şi distrugerea industriei petrolifere Henri Sthal consemna: „ se dăduse foc miilor de sonde, ţinta cea mare de pradă a duşmanului şi ghiceai oribilele scene de iad privind cu inima strânsă imensul nor sinistru de funingine groasă întinzându-şi tot mai departe vălul de doliu peste ruinele bogăţiilor din vesela vale a Prahovei.”

               Despre cumplita iarnă 1916- 1917 şi condiţiile inumane în care trăiau soldaţii de pe front vorbeşte ofiţerul Mihai Vagaonescu într-o pagină de jurnal datată 18 februarie 1917: „de 48 de ore viscoleşte neîntrerupt, zăpada este de minimum un metru şi jumătate iar vântul întoarce fumul în bordee, de am fost nevoiţi să moţăim toată noaptea.Vântul şuieră şi aproape să dărâme fagii bătrâni răzleţi printre noi. Până la ziuă cărările sunt toate troienite de zăpadă, aşa că nici hrană nu vom putea primi, căci doar rezerve nu avem cu noi şi trăim de azi pe mâine. Tranşeele sunt una cu pământul nămeţit de zăpadă, iar păzitorii din ele s-au lipit spate la spate şi i-a cuprins zăpada peste tot, săltând când şi când capul spre a privi spre inamic, care nici el nu are o soartă mai bună.”

           „Există vreun învăţământ de tras ?”, se întreabă autorul. Vom reproduce în final răspunsul său: „ Dacă am conştientiza amploarea sacrificiilor acestor oameni, care şi-au descris experienţele, poate că am avea mai mare grijă faţă de ceea ce am moştenit şi am depune eforturi mai susţinute pentru a lăsa în urma noastră o ţară dezvoltată, beneficiind tocmai de de lunga perioadă de prosperitate şi pace pe care istoria ne-a pus-o la dispoziţie, cu foarte multă generozitate şi care generaţiei care a luptat şi sângerat pentru România Mare i-a lipsit.”

      Vă invit aşadar ca pentru 50 de minute să facem efortul de a fi aproape, de a-i înţege pe cei care prin lupta, sacrificiile şi suferinţele lor au făcut posibilă o Românie care nu merită altceva decât iubirea noastră.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *