PORTRET: Stephen Hawking – savantul genial captiv într-un trup inert
8 ianuarie 2019
Ziua Culturii Naționale la Știința în cuvinte potrivite
15 ianuarie 2019

Ascultă vocile de azi – Mircea Ciobanu

”Am aniversat, anul trecut (2018, nr.), 50 de ani de la terminarea Institutului Politehnic București. Și acești 50 de ani, au fost dedicați realizării unor aparate de măsurare pentru fizică (…); primii 20 de ani am lucrat în domeniul magnetometriei spațiale!”, spune dl. dr.ing.în electronică Mircea Ciobanu, cercetător principal I în cadrul Laboratorului de Plasmă Spațială și Magnetometrie (LPSM) al Institutului de Științe Spațiale, ISS de la Măgurele, invitatul ediției de astăzi a emisiunii Ascultă vocile de azi, realizator Corina Negrea.

Pe toate frecvențele Radio România Cultural și pe www.radioromaniacultural.ro, între 17.00 și 18.00


(http://www.marketwatch.ro)

Domnul Mircea Ciobanu este nu doar contemporan cu dezvoltarea cercetărilor în domeniul măsurării câmpului magnetic în spaţiul cosmic dar și contributor direct, alături de Marin Sâmpălean, la realizarea primelor magnetometre spațiale pe care România le trimitea în spațiul cosmic în cadrul programului INTERCOSMOS, același program în cadrul căruia zbura în spațiul cosmic și cosmonautul român Dumitru Dorin Prunariu.


Dumitru Dorin Prunariu în timpul zborului cu SALIUT6, programul INTERCOSMOS www.cotidianul.ro

satelitii MAGION-2, -3 si -4.~
(O scurta istorie a acestor sateliti – la http://www.iki.rssi.ru/interball/mt.html)

Două departamente din Institutul de Fizică Atomică sunt legate de povestea ce va urma: sectia de Radio-spectroscopie și sectia de Proiectare Electronică . În primul departament s-au conceput spectrografe de rezonanță magnetică nucleară (RMN) (Paul Drăghicescu, Adrian Valeriu, Ianculovici Baruh) și spectrografe de rezonanță paramagnetică electronică (RPE) (Iancu Pascaru), povestește domnul Mircea Ciobanu în emisiunea de astăzi.

Unele modele foarte reușite dezvoltate în secția de Radiospectroscopie au fost reproiectate în secția de Proiectare Electronică pentru a fi executate în serie la Fabrica de Aparatură Nucleară (FAN). Astfel în perioada 1972-1984 s-au realizat 12 spectrografe RPE tip ART-5 și 15 spectrografe ART-6 (Mircea Ciobanu, Vladimir Strujan, Miron Cătoiu și Ioan Pașcalău) pentru dotarea unor laboratoare de chimie-fizică din învățământul superior și laboratoare uzinale. Un alt model de succes a fost magnetometrul portabil RMN pentru măsurări geofizice (Adrian Valeriu, Octav Anghelescu). S-au realizat peste 30 de instrumente cu care au fost dotate toate echipele de prospecțiuni geofizice din țară. (…)

Experiența noastră în măsurări magnetice ne-a recomandat in anul anul 1976 la continuarea unei colaborări științifice cu Institutul IZMIRAN – Moscova , pentru realizarea unui experiment satelitar ce avea ca obiectiv detectarea și caracterizarea curenților aliniați (field aligned currents) ce străbat magnetosfera și ionosfera în lungul liniilor de câmp, creând perturbații locale ale inducției magnetice terestre de păna la 500 nT (cca. 1% din valoarea câmpului). Echipa inițiala a fost: Eli Katz, Marin Sâmpăleanu, Mircea Ciobanu (electronică) si Sergiu Marchidan (mecanică).

În sarcina noastră a intrat elaborarera magnetometrului SGR-1, având traductorul triaxial DSG-70, o componentă a magnetometrului SG-70 fabricat în serie în URSS pentru cercetari spațiale. Cu acest traductor destinat măsurării inducțiilor magnetice slabe (+/- 60 nT) s-a încercat realizarea primului magnetometru din programul INTERCOSMOS pentru intervalul de măsurare +/- 60000 nT, cu o rezoluție ridicată (12.5 nT echivalent cu ~ 13 biți). Pe lângă timpul extrem de scurt avut la dispoziție (2 ani) pentru cercetarea, proiectarea, execuția si testarea aparatelor,

Al doilea pas important a constat în creșterea rezoluției la 17 biți (rezoluție 1.5 nT). În mai puțin de un an Al treilea pas important în creșterea preciziei măsurării vectoriale a fost realizat la VNIIM Leningrad: a fost conceput un nou traductor (DSR-1) folosind ultimele tehnologii de prelucrare precisa a suporților din quartz pentru materialul magnetic, șlefuirea elicoidală a cilindrilor din quartz (suporți pentru infasurările de excitare, reacție și compensare) cât și a suportului din titan pentru asamblarea celor trei axe.

Îndeplinirea cu succes a sarcinilor asumate în aceste experimente ne-a recomandat colegilor de la Institutul de Fizică a Atmosferei din Praga. Ei pregateau o noua generație de minisateliți și ne-au propus să preluăm integral măsurarea inducției magnetice terestre.

Traductorul magnetometrului SG-R7 a fost realizat la CFT-Iași (Alexandru Moldovanu). Experiența acumulată în realizarea magnetometrelor spațiale ne-a permis să proiectam un aparat portabil destinat măsurării componentei verticale a inducției magnetice terestre în condiții de teren și de observator geomagnetic și înregistrarea variației diurne a acesteia: magnetometrul portabil MPFZ-3 a fost omologat în anul 1981 ( Mircea Ciobanu, Vladimir Strujan, Ioan Pașcalău). Traductorul acestui aparat a fost realizat la Centrul de Fizică Tehnică – Iași (Alexandru Moldovanu) si este de tipul Vaquier.

”Domnul Mircea Ciobanueste absolvent al Facultății de Electronică şi Telecomunicaţii, Secţia Ingineri fizicieni – Institutul Politehnic Bucureşti (1963-1968), cu licența Sursă de înaltă tensiune și înaltă stabilitate pentru Spectroscopie Nucleară.

În anul 1988 a obţinut titlul de doctor în ştiinţe la Institutul Politehnic din București, cu teza Amplificatoare Lockin pentru Experimente în Fizică, conducător de doctorat Conf. Dr. Eli Katz (IFIN) și Prof. Dr.Doc. Gheorghe Hortopan (IPB).

A efectuat stagii de cercetare la PTB Braunschweig, CERN, GSI-Darmstadt, KIP-Heidelberg şi a avut o bursă postdoctorală în cadrul unei cooperări cu Max-Planck Institute for Extraterrestrial Physics din, Berlin, Germania.

Între 1969 și 1970 a lucrat ca inginer stagiar, laÎntreprinderea Acumulatoruldin București; apoi, între 1970–1978, a fost inginer proiectant şi asistent asociat la Laboratorul de Măsurări Electrice și Electronice din IPB.

Între 1978–1984, ca cercetător principal II, a participat la o colaborare în cadrul programului INTERCOSMOS, între institutele IZMIRAN, VNIIM URSS şi IFIN – România pentru realizarea de magnetometre pentru sateliţi sovietici; ulterior, 1985–2001, a lucrat ca cercetător principal II şi I, la IFIN şi Institutul de Ştiinţe al Spaţiului – ISS, Bucureşti, participând la o colaborare internaţională între institutele IFIN, ISS – România şi Institute of Atmospheric Physics IFA-AS, Cehia, tot în domeniul magnetometriei spațiale.

Au urmat lucrări în cadrul unor Colaborări internaţionale între IFIN- România şi PTB Braunschweig şi o Colaborare internaţională între institutele IFIN România şi GSI-Darmstadt şi Kirchhoff Institute for Physics – KIP, Heidelberg, Germany.

Între 1992 – 1997 a fost şef al Laboratorului de Inginerie spaţială din cadrul ISS iar între 2000 – 2012 a avut Contract cu GSI-Darmstadt şi Kirchhoff Institute for Physics, Heidelberg,Germania.

În prezent este Managerul proiectului intitulat Detectori cu Diamant pentru Experimente în Spaţiu de Spectrometria Particulelor (DIADEMS) la ISS Bucureşti.

A fost un inginer extrem de prolific şi cu o experienţă unică în cercetarea ştiinţifică românească: 40 de ani în proiectarea de electronică analogică cu circuite integrate în tehnologia siliciu CMOS 0.35 mm şi CMOS 0.18 mm utilizând mijloace CADENCE, pentru macrounivers – realizările pentru sateliţi – dar şi pentru microunivers prin cercetările pentru CERN.” (Referinţe bibliografice : CV Proiect european ALICE).



Poza 1 – reprezinta schematic sistemul Soare-van solar-magnetosfera
(sunt reprezentate doua magnetosfere, cea mica a lui Venus
si cea mai mare a Pamintului).Poza  este realizata de ESA:
http://sci.esa.int/cluster/48195-solar-wind-shaping-magnetospheres-of-earth-and-venus/

A doua reprezinta o aurora (australa) observata din spatiu de satelitul
american IMAGE. (Poza este realizata de NASA  https://earthobservatory.nasa.gov/images/6226/image-spacecraft-pictures-aurora).


Cele doua poze pot ilustra tematicile stiintifice pentru care studiile si masurarile de magnetometrie sunt foarte importante.

1 Comment

  1. Dana Vladuta spune:

    Exista cumva inregistrarea emisiunii ? Multumesc.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *