Amintiri din temniţele comuniste – IONICĂ BAURCEANU
13 November 2019
Amintiri din temniţele comuniste – Micaela Ghițescu
15 November 2019

Amintiri din temniţele comuniste – Eusebiu Munteanu

Radio România Cultural va difuza, în perioada 30 septembrie – 16 decembrie, mărturii ale oamenilor de cultură români care au făcut închisoare politică în anii dictaturii comuniste. 

Publicul va putea asculta zilnic voci ale unor intelectuali precum Valeriu Anania, (Bartolomeu Anania, arhiepiscop al Vadului, Clujului și Feleacului), Adrian Marino, Arșavir Acterian, Teohar Mihadaș, Alexandru Paleologu, Gabriel Țepelea, Lena Constante, teologul Dumitru Stăniloaie, teologul Gheorghe Calciu Dumitreasa și mulți alții, personalități intervievate, timp de aproape 10 ani, de jurnalista Radio România Cultural, Anca Mateescu, și conservate în fonoteca radio.

Proiectul își propune sa amintească generației tinere în special faptul că, la puțin timp după ocuparea României de către sovietici și instaurarea regimului comunist, foarte mulți intelectuali români au început să fie arestați din motive politice. 

Acești oameni au fost anchetați și torturați într-o perioadă în care românii puteau ajunge la închisoare pentru că îndrăzneau să spună că nu le place un roman de Zaharia Stancu sau pentru că citeau cărți scrise de Emil Cioran sau Mircea Eliade.

Înregistrările făcute de colega noastră, Anca Mateescu, sunt documente sonore unice pe piața media din Romania, iar vocile pe care publicul le va auzi la Radio România Cultural fac parte din fonoteca Radio România. 

Proiectul ”Amintiri din temnițele comuniste” se va încheia la finalul anului, cu o secțiune de podcast-uri pe site-ul www.radioromaniacultural.ro.

Postul Radio România Cultural este singurul post de radio cu acoperire naţională în FM, care produce programe exclusiv culturale, difuzând producţie originală culturală şi informaţie din toate zonele culturii, la nivel naţional şi internaţional. Detalii pe www.radioromaniacultural.ro.

’’Noi eram consideraţi oameni terminaţi şi trataţi ca atare. Adică nu erau simple epitete, banditule, erau moduri fireşti de a se adresa. Injuriile, molestările schingiuirile şi bătăile, toate dovedeau de fapt un dispreţ profund faţă de fiinţa umană. Primul contact cu închisoarea propriu-zisă, după această trecere prin depozitele securităţii şi triere, au fost coloniile din balta Brăilei. Condiţiile erau  absolut de exterminare, iar munca , munca era istovitoare.’’

Eusebiu Munteanu a fost arestat în toamna anului 1958. Era student în ultimul an la Facultatea de Medicină din București. După Revoluția din Ungaria, din 1956, după ce a văzut că se poate protesta și într-un regim de dictatură comunistă, și-a asumat, împreună cu alți colegi, să spună cu voce tare NU abuzurilor practicate într-o țară stăpânită de frică. Acel NU pe care nu l-a regretat niciodată l-a costat șase ani de detenție politică. După eliberarea din închisoare, în 1964, a reușit să-și termine studiile, fiind până la pensionare un foarte apreciat medic de țară. În temnițele și lagărele de muncă, Eusebiu Munteanu a legat prietenii pe viață cu Sergiu Al-George, Alexandru Paleologu, Nicolae Steinhardt, Dinu Pillat. “Doctorul Eusebiu Munteanu era unul dintre personajele cele mai luminoase din lagăr. Prietenos cu toată lumea, distant doar cu lichelele („Lichelele sunt de două feluri: tinere și bătrâne; ferește-te de ambele specii”, m-a avertizat el), sobru, fără a fi încruntat, demn, dar fără aroganță, Sebi era model de echilibru”, este portretul pe care Florin Constantin Pavlovici  i-l face lui Eusebiu Munteanu, în volumul Tortura pe înțelesul tuturor.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *