Ziua Mondială Alzheimer 2020 - „Hai să vorbim despre demență!”

Luna septembrie marchează Ziua Mondială Alzheimer (21 septembrie), zi dedicată creșterii gradului de conștientizare a acestei afecțiuni, de a recunoaște impactul ei, dar și de a acționa în sprijinul celor afectați. Stigma este persistentă în jurul acestei afecțiuni și de aceea trebuie să continuăm să vorbim despre demență și în timpul pandemiei COVID-19 – se arată într-un comunicat de presă al Asociației Pacienților cu Afecțiuni Neurodegenerative (APAN).

Anul acesta este necesar mai mult ca oricând ajutorul pentru a continua să conștientizăm această maladie. Prin campania intitulată „Hai să vorbim despre demență!”, APAN își dorește creșterea gradului de conștientizare cu privire la grupul care este cel mai susceptibil să se confrunte cu simptomele severe ale COVID-19, precum și cu izolarea socială. Prin intermediul campaniei se dorește atenuarea fricii celor afectați și a stigmei asociate, dar și încurajarea oamenilor să caute informații, sprijin și sfaturi – lucru extrem de necesar în timpul pandemiei globale COVID-19.

“Anul acesta trăim circumstanțe fără precedent datorate COVID-19. Dacă nu le spunem oamenilor că demența este o boală și că există lucruri pe care le putem face pentru a reduce riscul de a o avea, atunci nu vom reuși niciodată să schimbăm percepția și stigma asupra ei. Mijloacele de comunicare online ne-au deschis calea de a sta de vorbă cu persoane interesate de acest subiect la nivel national, iar webinarul de astăzi de la ora 18 de pe pagina de Facebook a asociației este un exemplu în acest sens.", declară Cristina Vlădău, vicepreședinte APAN Romania.

Ce înseamnă boala Alzheimer?

“Dincolo de semnificația medicală, științifică, pentru mulți este o mare rușine, o mare pedeapsă care ‘a căzut’ pe capul persoanei și a familiei. Dar nu este așa! Boala Alzheimer este o afecțiune cronică evolutivă, la fel ca hipertensiunea sau diabetul, dar în care persoana are nevoie de un alt fel de îngrijire, un alt fel de atenție. Și poate chiar mai multă iubire decât în alte situații. Pentru că da, în cazul persoanelor cu BA chiar trebuie să facem dovada iubirii pe care le o purtăm, să depășim etapa pur declarativă. Să îi iubim ‘la bine și la greu, cu bune și cu mai puțin bune’ – declară dr.Daciana Toma, medic de familie.

Există factori de risc sau o prevenție pentru boala Alzheimer? Dr. Liana Borza, medic psihiatru în cadrul Clinicii Memoriei: “Surse consacrate, precum Alzheimerʾs Society din Marea Britanie, The Lancet Commission on Dementia Prevention, Intervention and Care, Alzheimerʾs Association și National Institute on Aging din SUA, atrag atentia asupra importantei prevenției bolii Alzheimer la vârsta mijlocie, oferind informații de ultimă oră despre factorii de risc care stau la baza acestei afecțiuni. Totodată, studii recente realizate de către instituții internaționale prestigioase, cum ar fi The Finnish Geriatric Intervention Study to Prevent Cognitive Impairment and Disability coordonat de National Institute of Health and Welfare, Helsinki din Finlanda în colaborare cu Karolinska Institutet din Suedia, prezintă rezultate încurajatoare care arată că există, din fericire, factori de risc care pot fi modificati prin intervenții de promovare a unui stil de viață sănătos. Toate aceste surse fac referire la factori de risc precum lipsa activității fizice și intelectuale, deprivarea de somn, suprasolicitarea, stresul, depresia, obezitatea, diabetul zaharat, hipercolesterolemia, hipertensiunea arterială, traumatismele cranio-cerebrale, fumatul, consumul excesiv de alcool, dar dr.Doug Brown, directorul de cercetare și dezvoltare al Alzheimerʾs Society din Marea Britanie afirmă că adevărata provocare o reprezintă educația precarăși izolarea socială. Mai mult, rezultatele obtinute de către Professor Barry Reisberg de la New York University School of Medicine sugerează că depistarea cazurilor în etape preclinice precum ‘Subjective Cognitive Impairment’ sau ‘Mild Cognitive Impairment’ poate face diferența.”

Mesaje cheie COVID-19 și demență, transmise prin intermediul Alzheimer’s Disease International:

1. Pandemia COVID-19 a evidențiat lipsa de pregătire a sistemelor de sănătate la nivel global pentru a oferi servicii de rutină și sprijin pentru persoanele care trăiesc cu afecțiuni cronice, și în mod deosebit demența.

2. În timpul perioadei de restricții, este esențial ca persoanele în vârstă, în special cele care trăiesc cu demență, să nu fie excluse social.

3. În timpul pandemiei COVID-19, este imperativ ca oamenii să vorbească în continuare despre demență, căutând informații, sfaturi și sprijin.

4. Nu așteptați încetarea restricțiilor pentru a vorbi cu medicul despre simptome de demență. Există multe servicii online disponibile.

5. În timpul COVID-19 folosiți linii de asistență, rețele sociale și evenimente online pentru a fi la curent cu sfaturi și informații despre asistență.

StatisticiExistă peste 50 de milioane de oameni din întreaga lume care trăiesc cu demență. În România este estimat un număr de 300.000 persoane afectate de demență. O persoană din lume dezvoltă demență la fiecare 3 secunde. Se estimează că numărul persoanelor care suferă de demență se va tripla la nivel mondial, ajungând la 152 milioane până în 2050. Aproape 80% din publicul larg este îngrijorat de dezvoltarea demenței la un moment dat și 1 din 4 persoane consideră că nu putem face nimic pentru a preveni demența. 35% dintre îngrijitorii din întreaga lume au spus că au ascuns diagnosticul de demență al unui membru al familiei. Peste 50% dintre îngrijitori la nivel global spun că sănătatea lor a suferit ca urmare a responsabilităților lor de îngrijire. Aproape 62% dintre furnizorii de asistență medicală din întreaga lume consideră că demența face parte din îmbătrânirea normală.
Sursă FOTO - APAN.