NOUL SEDIU AL BIBLIOTECII MUZEULUI MUNICIPIULUI BUCUREȘTI
8 ianuarie 2018
VIP Portraits: David Bowie
9 ianuarie 2018

Zece artiști internaționali deschid programul din 2018 al Eastwards Prospectus, în expoziția Borderline Relation

Expoziția de grup cuprinde lucrări de Marieta Chirulescu, Felipe Cohen, Svenja Deininger,

Caroline Duchatelet, Vlatka Horvat, Željko Jerman, Ivan Moudov, Ulay, Ignacio Uriarte și

Ruth Wolf-Rehfeldt

Borderline Relation

25 ianuarie – 24 martie 2018

eastwardsprospectus.com | #BorderlineRelation

Galeria Eastwards Prospectus prezintă expoziția Borderline Relation în perioada 25 ianuarie – 24 martie 2018. Prezentare a unor lucrări aparținând unora dintre cei mai apreciați artiști contemporani la nivel internațional, Borderline Relation generează un dialog între diverse scene artistice și oferă publicului român ocazia de a descoperi un discurs artistic de valoare.

Lucrările semnate de către Marieta Chirulescu, Felipe Cohen, Svenja Deininger, Caroline Duchatelet, Vlatka Horvat, Željko Jerman, Ivan Moudov, Ulay, Ignacio Uriarte și Ruth Wolf-Rehfeldt vor fi dispuse pe ambele niveluri ale galeriei. Expoziția invită la reflecție asupra relațiilor dintre practici artistice ce au apărut în contexte temporale, geopolitice, sociale și economice diferite. Acest lucru poate influența percepția asupra conceptului unei lucrări de artă și, mai presus de toate, condițiile de producție în care a fost creat. Acesta este motivul pentru care expoziția aduce laolaltă artiști din generații diferite, unii dintre ei având o poziție solidă și extrem de notorie pe scena artei, în timp ce alții aparțin generațiilor mai tinere.

Prin intermediul practicilor artistice variate pe care le reunește, expoziția Borderline Relation prezintă povești individuale, intime, aflate în spatele elementelor specifice lucrărilor de artă contemporană și ne ghidează să trăim aici și acum experiența acestor lucrări. Astfel, privitorul este atras într-o coregrafie de gesturi conceptuale necunoscute și intervenții formale subtile care caută în mod direct să creeze o tensiune între idei istorice și contemporaneitate, între experiență și non-experiență, între vizual și non-vizual. Prin urmare, Borderline Relation este un compendiu de mici confesiuni ce dezvăluie o societate globală angajată în fuga obsesivă după posesiuni, chiar dacă se scufundă în infinitatea devalorizării complete a acestora”, spune curatorul expoziției Borderline Relation, Tevž Logar.

Dincolo de structura conceptuală a expoziției, un element important de subliniat este că artiștii selectați au influențat dezvoltarea artei contemporane în regiune și mai departe. Toți și-au prezentat lucrările în numeroase expoziții personale și de grup în galerii și muzee din întreaga lume, precum și în cadrul celor mai importante evenimente de artă contemporană (documenta, Bienala de la Veneția) și târguri de artă (Art Basel, Frieze, FIAC etc.).

Pentru Borderline Relation, Marieta Chirulescu (n. 1974) își face una dintre rarele apariții, prin intermediul lucrărilor sale, în România. Practica Marietei Chirulescu este rezultatul unei preocupări constante față de posibilitățile estetice și conceptuale pe care le prezintă pânza pictată. Artista, stabilită în Berlin, lucrează cu galerii renumite din toată lumea, precum kurimanzutto, Fonti și Micky Schubert, și a luat parte la expoziții personale și de grup în Basel, Viena, Strasbourg, Rotterdam, Nürnberg, Bruxelles etc.

Pentru prima dată într-o expoziție din regiune, Felipe Cohen (n. 1976) își situează practica între ready-made și sculptură. În munca sa, folosește medii diverse, de la desen, la sculptură și instalație. Cohen fuzionează adesea materiale dure, rezistente, precum piatra și marmura, cu altele mai fragile, ca sticla, cartonul și hârtia. Intenția este de a crea atât un dialog între diferite materiale, cât și condițiile ca un material să-l contamineze pe celălalt. Contaminarea schimbă adesea proprietățile materialului. Printr-o intervenție minimă, artistul dezvăluie relații neașteptate care indică posibilitatea de a privi lumea altfel, în căutare de noi înțelesuri pentru materiale. Lucrările lui Cohen au fost expuse în numeroase contexte.

Și ea pentru prima dată în România prin intermediul lucrărilor sale, Svenja Deininger (n. 1974), una dintre pictorițele de succes ale generației sale, este recunoscută la nivel instituțional și colaborează cu galerii prestigioase, precum Marianne Boesky Gallery, Federica Schiavo Gallery și Galerie Martin Janda. ”Este important pentru mine ca pictura să poată fi văzută ca un proces, cu o imagine veche care apare ca un colaj, iar privitorul să nu-și dea seama adesea ce strat se află deasupra și ce strat se află dedesubt. De aceea, forme de rame sunt vizibile de multe ori, în timp ce suprafețele albe sugerează surse de lumină ce sunt, de obicei, stratul de bază pur. Așa se dezvoltă spațialitatea, nu ca o translatare a realității noastre fizice în pictură, nu ca o serie de culori ce formează un limbaj simbolic, ci ca o atmosferă – motiv pentru care nu sunt cu adevărat picturi abstracte”, mărturisește artista austriacă.

Caroline Duchatelet (n. 1964) trăiește și lucrează în Franța și explorează chestiuni referitoare la peisaj și lumină. A debutat cu sculptură; ulterior, lucrările sale au devenit părți integrante dintr-o anumită configurație spațială sau arhitecturală. Apoi artista și-a îndreptat atenția către lumină, surprinzând cum trece lumina, cum variază, cum se materializează și cum dispare, prin intermediul unor instalații site-specific și ale unor compoziții de lumină. Mai recent, Duchatelet a experimentat cu mediul video, filmând răsărituri de soare în care experiența peisajului este redată prin schimbările de lumină.

În ceea ce o privește pe Vlatka Horvat (n. 1974), practica ei înglobează o varietate de medii – sculptură, instalație, desen, performance, fotografie și text -, iar proiectele ei se axează adesea pe rearanjarea și reconfigurarea unor obiecte, a spațiului construit și a relațiilor sociale pe care le implică acest demers. Vlatka Horvat este cunoscută pentru obsesia ei de a decupa imagini cu figuri umane pe care le recompune apoi în diverse feluri. Având un background în performance, dar lucrând în medii diverse, precum fotografie, video, instalație și colaj, artista de origine croată este preocupată în principal de relația corpului uman cu spațiul construit. Lucrările ei sunt prezentate la nivel internațional în diverse contexte – în muzee și galerii, în teatre și festivaluri de dans, precum și în spații publice.

O altă premieră pentru scena artistică românească, Željko Jerman (1949-2006) este o figură istorică, activ de la începutul anilor ’70 în contextul noii practici artistice din fosta Iugoslavie. Axându-se pe explorarea posibilităților alternative ale acestui mediu, artistul nu și-a propus să dea dovadă de o tehnică perfectă, ci, dimpotrivă, a realizat fotografii încețoșate care devin apoi o suprafață pentru intervenții cu substanțe fotochimice, vopsea cu clei, iar în unele lucrări a folosit, de asemenea, negative multiple. Făcând un balans între două extreme, crearea și distrugerea, el s-a îndreptat către fotografia experimentală, manipulând potențialul ei expresiv, adesea fără a folosi camera.

Ivan Moudov (n. 1975) este în prezent unul dintre artiștii bulgari cu cea mai mare recunoaștere la nivel internațional. Lucrările lui Moudov prezintă obiecte sau situații a căror încărcătură simbolică și metaforică este accentuată până în cel mai înalt grad posibil. Practica artistică a lui Moudov include lucrări realizate în medii ca fotografia, video, video performance, instalație și lucrări pe hârtie, create în împrejurări social-politice și contexte ale sistemului artei specifice. Lucrările lui chestionează sisteme de putere, condiții politice și economice și mecanismele lor. Dar constanta care străbate lucrările este relația dintre aceste structuri și sistemul artei, precum și felul în care individul se poziționează în el.

La rândul său, în prima etapă a activității sale artistice (1968-1976), Ulay (n. 1943) s-a dedicat căutării tematice a înțelesurilor noțiunilor de identitate și corp, atât la nivel individual, cât și colectiv, în principal printr-o serie de fotografii Polaroid, aforisme și performance-uri intime. La acea vreme, abordarea fotografică a lui Ulay devenea din ce în ce mai performativă și a avut ca rezultat fotografia performativă. Mai târziu, în a doua etapă a activității sale de început, tendințele performative din mediul fotografiei au fost înlocuite chiar cu performance și acțiuni. Între 1976 și 1988, a colaborat cu Marina Abramović pentru numeroase performance-uri; munca lor s-a axat pe chestionarea trăsăturilor percepute ca fiind masculine sau feminine, și pe împingerea limitelor fizice ale corpului. După despărțirea de Marina, Ulay s-a concentrat pe fotografie, rămânând însă conectat la chestiunea „performativului”, ceea ce rezultat în „provocarea” constantă a publicului prin numeroase performance-uri, ateliere și lecturi-performance. Lucrările lui Ulay sunt prezente în colecțiile unor mari instituții din domeniu, printre care Stedejlik Museum din Amsterdam, Centre Pompidou din Paris și Museum of Modern Art din New York. 

Artistul german Ignacio Uriarte (n. 1972) a virat înspre artă la puțin timp după ce începuse o carieră în managementul afacerilor. Cu toate acestea, continuă să includă în lucrările sale elemente specifice preocupărilor anterioare. Folosește adesea materiale care sunt în mod curent asociate cu biroul – cartușe de cerneală pentru imprimantă, agrafe de hârtie, desene schițate pe foi tip post-it -, astfel că lucrările care rezultă sunt comentarii asupra acțiunilor noastre de zi cu zi. Lucrări semnate de către Uriarte sunt prezentate la nivel internațional în instituții, galerii și târguri de artă.

Una dintre figurile emblematice ale anilor ’60-’70, recent descoperită, Ruth Wolf-Rehfeldt (n. 1932) este și ea prezentă, prin intermediul lucrărilor sale, pentru prima dată în regiune. Prezentă la documenta, Ruth Wolf-Rehfeldt este considerată una dintre puținele artiste din fosta RDG care au abordat în profunzime relația dintre text și imagine. Prin implicarea ei în rețeaua mail art, ea și soțul său au eludat interdicția asupra expozițiilor și publicațiilor artiștilor alternativi în perioada RDG.

Despre Eastwards Prospectus

Eastwards Prospectus este o galerie de artă contemporană cu un program vibrant de expoziții dedicate unor valori confirmate din arta internațională, precum și unor artiști în afirmare, în special din Europa de Est, ale căror lucrări au o putere de fascinaţie la nivel internațional. Înființată în 2014, Eastwards Prospectus are un spațiu versatil de expunere, care permite organizarea simultană a două expoziții sau desfășurarea uneia de amploare pe două niveluri.

foto : Ivan Moudov, Box #2, fragment size (closed box): 36 x 49.5 x 15 cm. Imagine oferită prin amabilitatea artistului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *