Utopia – Distopia (p1)
25 November 2019
Eugenia – epilog de etapă. Noile cutii ale Pandorei
17 January 2020

Utopia – Distopia (II): Charles Fourier, Teodor Diamant și Falansterul

Subiectul -de natură utopică- este complet reconstituit istoric și nedisputat, astfel încât menționarea în seria Erezii moderne se înscrie, mai curând, într-o necesitate „de inventar”. În plus, împrejurărilor și personajelor le-au fost atribuite sensuri socio-culturale și chiar filozofice, asociate viziunilor și tentativelor de realizare a unor „insule exemplare” ale conviețuirii umane.

După cum se arăta în episodul precedent, secolul al XIX-lea a conținut o culme a teoriei și practicii utopiilor sociale. Percepția perpetuării inechității între oamnei și clase a generat propuneri alternative, percepute, atunci, de autori, ca neiluzorii.

Charles Fourier (gânditor francez, 1772-1837) este considerat ca unul dintre întemeietorii socialismului utopic, inițiator al unor concepte seminale pentru teoriile sociale emergente. De exemplu, este creditat cu numirea scandalosului-pe atunci- feminism.

De extracție mic-burgheză, Charles Fourier a fost în situația de a-și proiecta ideile și acțiunile în libertate materială, dar nelipsit de frustrarea respingerii promovate de clasele sociale superioare ale vremii. În cazul său – bararea accesului la un anumit tip de învățământ superior (ingineria militară) l-a canalizat pe un seducător făgaș revoluționar. Slujbele și călătoriile prilejuite de burghezia vremii i-au generat, apoi consolidat decepțiile privind condiția profesională și umană, adesea degradantă, a angajatului. Proletar de tip intelectual, Fourier și-a produs cărțile la începutul secolului al XIX-lea… fără a primi recunoaștere sau succes.  Erezia socialistă sau cea feministă apăruseră, poate, prea devreme.

Falansterul, în accepțiunea fourieristă, era proiectul-pilot al unei comunități de 500-2000 de oameni care trăiesc și muncesc pentru beneficiul comun. Nesurprinzător – „stupul” este, de asemenea, imaginat de Fourier ca bloc de spații de lucru, educație, relaxare și locuințe: concept contrariant, avangardist și surprinzător pentru începutul secolului al XIX-lea. Europa l-a refuzat prin nefinanțare, America l-a adoptat în versiunea mai laxă a unor colonii bazate pe câteva principii-cheie, precum s-a arătat în episodul precedent.

Un rezultat notabil și durabil al viziunii fourieriste asupra locuirii a venit abia după un secol: blocul de apartamente propus prin 1920 de modernistul pionier arhitect helveto-francez Charles Jeanneret (1887-1965) alias Le Corbusier, în colaborare cu confratele său portughez Nadir Afonso (1920-2013). Probabil, a fost cel mai de succes concept de gen, răspunzând atât cerințelor socialismului utopic, cât și modernismului capitalist.

Lansând conceptul de falanster (combinare între grecescul phalanx – unitate de luptă și după unii – fr. monastére, după alții – stereos, gr.solid), Charles Fourier a propus nu numai adăpostul comun, ci și regulile, egal contrariante, ale relațiilor interumane.  De la postulări mai rafinate – de exemplu, identificarea sărăciei, nu inegalității la originea dezordinii sociale sau îndrăznealaconceptului muncii de plăcere – până la eliberarea sexuală (bazată pe consiliere, potrivire, lipsa abuzului) și recunoașterea drepturilor femeii, Charles Fourier s-a afirmat ca un veritabil „eretic” al începutului de secol XIX. Azi, este considerat un pionier al socialismului utopic.

Influența Europei occidentale, îndeosebi a culturii franceze în Țările Române, era notabilă în secolul al XIX-lea. Era de așteptat, deci, propagarea conceptului falansterului printr-un intelectual progresist, cu educație franco-germană.

Acest vector a fost, pentru noi, Teodor Diamant (n. Mehtupciu, 1810 – doar 1841), tânăr cu studii (nefinalizate prin diplome) în matematică la Paris și Berlin, expus ideilor avangardiste precum socialismul utopic, accentuate de condiția de discipol al lui Charles Fourier.

Revenit în țară, Diamant găsește o „replică” a atitudinii vest-europene la propunerile vizând proiecte-pilot fourieriste: interes teoretic, dar abținere de la alocarea resurselor înființării unor falanstere.

Și totuși… un concurs de împrejurări face ca moșia Scăeni – obiect al unui litigiu bănesc – să devină scena organizării falansterului românesc. Era un simplu act de oportunitate financiară, evitarea plății unei datorii a proprietarului prin arendarea formală către o colectivitate adusă de promotorul Teodor Diamant, pentru întemeierea falansterului de la Scăeni.

Formal, acesta se înființează în martie 1835, sub denumirea Societatea agronomică și manufacturieră sau Colonia soților agronomi. Numărând cel mult 80-100 de membri (la înființarea falansterului, doar 10 suflete), grupul era semnificativ mai mic decât preconizata populație de 500-2000 de oameni care, teoretic, ar fi asigurat viabilitatea proiectului. De notat că Fourier propusese, pe baza unor criterii proprii care ar putea părea exotice, un minimum ideal de 1620 de aleși.

Cu oameni lipsiți de resurse și tocmai de aceea dispuși a fi parte a unui sistem promițător, Colonia nu putea supraviețui prin ea însăși. Nici asumarea organizării, de către Diamant, nu adăuga decisiv. Era nevoie de sprijinul material și antreprenorial constant al unui om avut – în acest caz, proprietarul moșiei, un anume boier Bălăceanu.

Acel sprijin nu a venit. Explicația prin tertipul „nobilei” puneri la dispoziție a moșiei pentru amânarea sau anularea unor datorii financiare, pare imediată: proprietarul nu ar fi vizat niciodată efortul considerabil de susținere a unei comunități socio-agrare experimentale. Falansterul de la Scăeni a sucombat după un an.

Într-o nefericită convergență, Teodor Diamant se stinge tânăr, la numai câtiva ani de la fiascoul proiectului utopic pe care îl susținuse cu inteligență și zel. Câteva repere biografice pot fi ilustrative pentru profilul tânărului utopist român, activ în plină perioadă revoluționară europeană – primele decenii ale secolului al XIX-lea.

Beneficiar și absorbant al unei educații îngrijite, Teodor (Mehtupciu) Diamant a studiat, în țară, la Colegiul Sfântul Sava, avându-i profesori pe Gheorghe Lazăr și Eufrosin Poteca. Cunoașterea unor limbi străine moderne și clasice denota expunere culturală și capacitate de înțelegere și asimilare a cunoștințelor specifice noii Europe. Deja menționat – studiul matematicilor la Paris și Berlin consolidează imaginea unui intelect capabil a trece punți formale, teoretice, inaccesibile multor umaniști.

După eșecul falansterului de la Scăieni, Teodor Diamant nu a mai reușit remobilizarea forțelor pentru un eventual secund experiment, chiar beneficiind de experiența primei implicări. Profesează ca inginer topograf, dar moare de tuberculoză câțiva ani mai târziu, în 1841.

Într-un ecou târziu, cu conotație politică, regimul comunist îi publică, în anul 1956, volumul Scrieri economice. Un avangardist român, chiar utopic, al socialismului, era bun de capitalizat. Însă, în același timp, experimentul Scăieni a fost ținut sub relativă tăcere: oricât de ajustabil propagandistic, fusese, totuși, un eșec. De asemenea, Diamant (în filiația lui Fourier) nu ataca proprietatea privată, considerând-o compatibilă cu libertatea, justiția și ordinea socială. Falansterul nu era, din perspectiva esențială a proprietății, un C.A.P.  În plus, era fezabil, după Diamant și Fourier, fără revoluție politică și fără reformă religioasă: greu de acordat cu socialismul!

Subiectul a fost, bineînțeles, disecat, discutat și disputat în cheie socio-politică, documentară, artistică sau publicistică. Exemple sunt: monografia Falansterul de la Scăieni (1966)de Zigu Ornea și I. Cojocaru, filmul Falansterul (1979) regizat de Savel Stiopul – ambele marcate de amprenta propagandistică a vremii; mai recent, „polul” sociologic ieșean a oferit cartea Utopia. Imaginarul social între proiecție și realitate (2015), a conf. univ. dr. Teodora Prelipcean, respectiv eseul Utopism în context istoric al istoricului Florea Ioncioaia.

În plan publicistic, vă semnalăm contribuțiile colegilor din Radio disponibile online la: http://www.romania actualitati.ro/mituri_si_utopii_falansterul_lui_theodor_diamant-59027,  respectiv la http://www.eualegromania.ro/2018/10/25/falansterul-de-la-scaieni-un-curent-de-gandire-din-faza-de-inceput-a-miscarii-socialiste/, precum și articolele publicației online Historia, de exemplu https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/falansterul-de-la-scaieni-un-experiment-social-uitat.

Sunteți, ca de obicei în seria Erezii moderne, invitați la reflecție, stimați cititori și radio-ascultători!

redactor: Florin VASILIU

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *