The Diary of a Teenage Girl – cronica problematizantă a unei Americi dezinhibate- de Michaela Platon
22 June 2020
SEVENTH SON – un fantasy action SF excepțional, care nu a avut “soartă”- de Michaela Platon
26 June 2020

Un vechi muzeu, perspective noi


Din anul 1993 datează catalogul ”Dobrogea și arta plastică” apărut sub auspiciile Institutului de Cercetări Eco-Muzeale și a Muzeului de Artă Tulcea. Catalogul a fost gândit ca să scoată la lumină colecția muzeului de artă tulcean care număra la data aceea, lucrări de primă mână realizate de artiști plastici români și destule capodopere. Gavrilă Simion scria prefața cărții și amintea inclusiv istoria înființării muzeului tulcean.

Rodica Matei semna ”corpul” catalogului și realiza profilul artistic al tuturor artiștilor cu opere în colecția muzeală în capitolul intitulat ”Plimbare prin muzeu”. Cu Nicolae Grigorescu începe parcursul ”expozițional” și teoretic din catalog, urmat de Pallady și Petrașcu. Nicolae Tonitza, Ștefan Dimitrescu și Francisc Șirato completează o imagine complexă a picturii la muzeul tulcean. Viziunea ”impresionistă” este bine susținută în colecția instituției muzeale și pentru că ea reprezintă viziunea modernistă la artiștii români. După academism și art-nouveau-ul prea puțin prezent la noi, impresionismul a însemnat deschiderea către modernitatea occidentală.

Grafica și pictura aveau cuvântul principal în această colecție, dar sculptura puncta prin nume mult mai puține, toate direcțiile care au fost urmărite în plastica românească de-a lungul vremii. Numele creatorilor de sculptură care se regăsesc în colecția Muzeului de Artă Tulcea trebuie menționate: Ioan Georgescu, apoi Dimitrie Paciurea, Frederic Storck, Ion Jalea, Oscar Han, Milița Pătrașcu, Celine (Sevastos) Emilian, Alexandru Călinescu, Romul Ladea, Constantin Baraschi, Ion Irimescu, Ioana Kassargian.

Valoarea catalogului, ca întotdeauna când este vorba de arta vizuală stă în reproducerile alb-negru sau color ale lucrărilor aflate la acel moment în colecția tulceană. De atunci și până acum, presupunem cum este și firesc, că s-au mai făcut achiziții semnificative și că astfel, discursul colecției a căpătat o și mai interesantă anvergură.

La intervale de timp se justifică și este necesară tipărirea unui nou catalog, cu alte studii aprofundate, căci fiecare generație de specialiști (de restauratori și istorici de artă) va avea o privire nouă asupra acelorași lucrări.

Realizator Roxana Păsculescu

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *