Izvoare de filosofie: Invitat Constantin Vică, lector universitar doctor al Facultății de filosofie din cadrul Universității din București
12 aprilie 2019
Azi la Radio România Cultural: Idei în nocturnă- Pagini de Istorie – Generaţia Unirii.
16 aprilie 2019

Un român, de Dan Manolache

Foto. Alexandru Dolea

                               “Strigă Iancu de la munte,

                                Nu te teme măi Axinte

                                Că şi eu mi-s de la munte”

       Versuri ale unui foarte cunoscut cântec închinat crăişorului munţilor, de românii transilvăneni.

      Dar cui i se adresa Avram Iancu, pe cine voia să încurajeze, să liniştească?

      Destinatarul era Ioan Axente, supranumit Sever, o personalitate asupra căreia luminile istoriei nu au stăruit foarte mult. S-a născut la 15 aprilie 1821.

             Fiu de iobagi, i-a plăcut cartea şi a plecat la Blaj pentru studiile elementare. A fost apoi elev  al gimnaziului catolic din Sibiu, pe care l-a absolvit în anul 1840.  Şapte ani mai târziu se stabileşte la Bucureşti, unde revoluţia de la 1848 îl găseşte profesor de limba latină şi de română la Colegiul Sfântul Sava.  Se număra printre revoluţionari, face parte din Societatea „Frăţia” şi la 27 iunie participă la Adunarea populară de la Filaret, fiind unul dintre tribuni.  Nu pierduse legătura cu provincia natală, era colaborator al „Gazetei de Transilvania”, astfel încât aflând că românii se pregătesc să-şi susţină drepturile, se întoarce acasă la jumătatea lui agust 1848.

              În fruntea unei cete de 200 de flăcăi, a participat la a treia adunare a românilor pe Câmpia Libertăţii şi i s-a alăturat lui Iancu nu doar cu sfatul ci şi cu fapta. A luptat în fruntea moţilor împotriva trupelor maghiare care, deşi purtau ideile libertăţii, considerau că de primăvara popoarelor nu merită să se bucure decât popoarele alese, iar românii nu se numărau printre ele. Ca şi alţi fruntaşi români transilvăneni refuză iniţial orice distincţie conferită pentru participarea la revoluţie. Totuşi, pe 21 iulie 1852 îl întâmpină, pe muntele Găina, pe împăratul Franz Joseph, aflat în vizită în Ardeal şi  îl  însoţeşte la Sibiu. Cu acest prilej Axente Sever acceptă să fie decorat cu medaliile austriece „Crucea de aur cu coroană pentru merite” şi „Franz Joseph” clasa a III-a, precum şi cu ordinul militar rusesc „Sfânta Ana”, clasa a III-a.

     Axente Sever şi-a închinat întreaga viaţă luptei pentru înfăptuirea idealurilor românilor. Este suficient să menţiomăm că, din 1881, a făcut parte din conducerea ASTREI, Asociaţia Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român.

            Dacă drumurile vă poartă prin Ardeal, nu ocoliţi o localitate situată la 36 de km de Sibiu, 11 de Mediaş şi unul de Copşa Mică. S-a numit Frâua sau Frauendorf, este atestată documentar în 1305, are o biserică de secol XIV cu o orgă barocă din 1777. Se numeşte astăzi Axente Sever, în memoria celui care într-o zi de aprilie a anului 1821 a văzut aici lumina zilei şi care, din 1906, se odihneşte la Blaj.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *