Turneul „Cartea de identitate”, în cadrul Simpozionului Național de Estetică de la Bacău

Miercuri,
16 octombrie 2019, ora 17:00, la Teatrul Municipal ”Bacovia” din
Bacău, în cadrul celei de-a XXIV-a ediții a Simpozionului Național
de Estetică organizat de Centrul Cultural ”George Apostu”, va fi
prezentat programul ”Cartea de identitate” ce constă într-o
donație de carte realizată de APLER (Asociația Publicațiilor
Literare și Editurilor din România), urmată de o conferință
susținută de academicienii Răzvan Theodorescu, Mircia Dumitrescu
și conf.univ.dr.Ioan Cristescu, președintele APLER, moderată de
Gheorghe Geo Popa, directorul Centrului Cultural ”George Apostu”.
”Cartea de identitate” este un program cultural-artistic,
educativ, social și comunitar sponsorizat de Loteria Română prin
intermediul căruia comunitățile din 10 orașe ale României au un
acces democratic la resurse și opere culturale, artistice și
identitare, de patrimoniu cultural național și din categoria
operelor fundamentale. Astfel, comunitățile primesc în dar peste
1000 de cărți din categoria operelor fundamentale publicate de
Fundația Națională pentru Știință și Artă a Academiei Române
- FNSA, Muzeul Național al Literaturii Române din București,
Tracus Arte și alte edituri ale Asociației Publicațiilor Literare
și Editurilor din România – APLER. Partenerul turneului ”Cartea
de identitate” este asociația Euro CulturArt. Partenerii media
sunt Radio România Cultural, Cațavencii, Observator cultural și
AgențiadeCarte.ro.

Turneul
„Cartea de identitate” este, în fapt, un amplu program
cultural-artistic, educativ și social prin intermediul căruia
comunitățile din zece mari orașe ale României vor fi conectate la
operele fundamentale ale culturii naționale, înlăuntrul cărora se
găsesc adevărații noștri markeri identitari. Astfel, prin
intermediul instituțiilor de cultură partenere din cele zece orașe
ale programului (Craiova, București, Bacău, Brăila, Timișoara,
Galați, Arad, Dumbrăveni-Suceava, Buftea și Odorheiul Secuiesc),
comunitățile primesc în dar peste 1000 de cărți din categoria
operelor fundamentale publicate de Fundația Națională pentru
Știință și Artă a Academiei Române – FNSA, Muzeul Național
al Literaturii Române din București, Tracus Arte și alte edituri
ale Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România –
APLER.

Aceste
daruri de carte sunt marcate de conferințe și recitaluri publice.
Proiectul a debutat pe data de 27 septembrie a.c. la Craiova, în
prezența unor invitați de seamă din mediul academic și
universitar românesc (prof. univ. dr. Silviu Angelescu și prof.
univ. dr. Nicolae Panea), moderatorii evenimentului fiind scriitorul
Dan Mircea Cipariu (vicepreședintele APLER) și Lucian Dindirică
(directorul Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”
din Craiova). A doua secvență a Turneului a avut loc la Biblioteca
Centrală Universitară ”Carol I” din București, în cadrul
Festivalului Strada
de C’Arte, ediția a VIII-a, 9-13 octombrie 2019, avându-i
invitați pe academicianul Eugen Simion și prof.univ.dr. Silviu
Angelescu.

Turneul
„Cartea de identitate” va ajunge și în orașul Bacău pe data
de 16 Octombrie 2019, acest eveniment derulându-se în cadrul
Simpozionului Național de Estetică organizat de Centrul de Cultură
„George Apostu” (16-18 Octombrie a.c.). Organizatorii turneului
vor construi acest eveniment în jurul monumentalei lucrări „ARTA
DIN ROMÂNIA, din preistorie în contemporaneitate” (vol. I-II,
Editura Mega și Editura Academiei Române, 2019), coordonată de
Acad. Răzvan Theodorescu și Acad. Marius Porumb. Autorii celor două
volume, care însumează peste 2.000 de pagini și peste 2.500 de
imagini color, „se prezintă înaintea cititorilor cu rodul
cercetarilor a două generații, cu speranța că paginile noastre
vor așeza mai convingător acest domeniu de artă alături de cel
literar, dramatic sau muzical, conturând un profil distinct al
<<romanității estetice>>” (Acad. Răzvan
Theodorescu).

Bogatul
material ilustrează un excepțional tezaur artistic al României, cu
numeroase aspecte ale realizărilor și performanțelor artistice,
documentate de cercetările din ultimele decenii, ce pun în valoare
fenomenul artistic românesc în conexiunile sale cu lumea europeană.
Lucrarea „ARTA DIN ROMÂNIA, din preistorie în contemporaneitate“
apare în colecția „Civilizație românească“, proiect
editorial inițiat de Academia Română în anul 2018 și dedicat
Centenarului Marii Uniri a tuturor românilor, din care au apărut
până acum peste 20 de volume. Ea conține cele mai reprezentative
studii și cercetări din domeniul istoriei artelor efectuate în
mediul academic și oferă o frescă a evoluției și performanțelor
fenomenului artistic din spațiul românesc.

Prezentarea
lucrării și deschiderea oficială a Simpozionului Național de
Estetică vor avea loc la Teatrul Municipal „Bacovia”, miercuri,
16 octombrie a.c., începând cu ora 17.00. Biletele
se găsesc la agenția Teatrului Municipal „Bacovia”.

Programul
cultural pentru anul 2019 al Centrului de Cultură „George Apostu”
se desfăşoară sub genericul „Identitate, alteritate, spirit
european”.

Ioan
Cristescu
(n. 1965) este directorul Muzeului Național al Literaturii Române
din București, conferenţiar univ. dr. la Universitatea Hyperion din
București, specializat în Istoria teatrului universal, fondator al
Editurii Tracus Arte, președintele Asociației Publicațiilor
Literare și Editurilor din România. Coordonator al mai multor
proiecte culturale, literare și artistice
de anvergură națională
și internațională: „Teatru la Muzeu” – producţie de
spectacole pe texte de Matei Vișniec – regia Mircea Marin; Ioan
Flora – regia Alexandru Dabija; Drumul spre Momfa, în colaborare
cu Teatrul Naţional din Cluj, regia Mihai Mănuţiu; Neguţătorul
de ochelari, regia
Dan Tudor; coordonator al „Serilor de poezie
și muzică ale MNLR” – lecturi publice ale poeţilor
contemporani însoţite de muzică – 60 de ediţii; director al
Festivalului anual de jazz „Jazzy Spring”, București – 3
ediţii –, împreună cu Mircea Tiberian; realizatorul proiectului
„10 ani de la vizita Papei Ioan Paul al II-lea în România” –
expoziţie vernisată în 15 orașe din România; realizatorul
proiectului „Comedia româneasca” – momente și schiţe:
realizator de expoziţii de anvergură naţională și internaţională
„Paul Celan – dimensiunea românească”, „Marin Sorescu,
Şcoala ardeleană – iluminismul românesc” etc. Coproducător al
Maratonului de Poezie și Jazz; inițiatorul Festivalului
Internațional de Poezie București; coordonatorul Festivalului
Capitalelor Centenare. A debutat editorial cu volumul Dramaturgia lui
Radu Stanca, Editura Muzeul Literaturii Române (2011), volum distins
cu Premiul de debut al Asociaţiei Scriitorilor din București. În
pregătire: Resurecţia oratoriei și antiteatrul.

Maestrul Mircia
Dumitrescu s-a născut la 3 iulie 1941, în satul Căscioarele,
județul Ilfov, fiind fiul Bălaşei (născută Dospina) şi al lui
Atanase Dumitrescu. Între anii 1955-1959 urmează ciclul gimnazial
la Liceul „Ion Neculce” din Bucureşti. În perioada 1959-1965
urmează cursurile Institutului de Arte Plastice „Nicolae
Grigorescu”, la clasa Maestrului Vasile Kazar. Din 1965 până în
1978 este profesor de desen la Liceul Nr. 6 din Bucureşti, luându-şi
definitivatul, în 1968, gradul II, în 1971, şi gradul I în 1975.
În 1967, devine membru stagiar al Uniunii Artiştilor Plastici din
România şi, în 1969, membru definitiv. În 2006, devine membru al
Uniunii Gravorilor şi Litografilor Maghiari din Budapesta, Ungaria.
Între anii 1975-1990 este secretar al secţiei de grafică al U.A.P.
din România. Din anul 1979 până în anul 1989 – desenator
artistic la editura Sport-Turism din Bucureşti. Din 1990 – lector
universitar la Academia de Artă din Bucureşti, catedra de grafică.
Din anul 2011 – profesor universitar titular. În anul 2005, devine
doctor în arte vizuale, cu lucrarea „Invenţia oculocentrică sau
ispitirea Sfântului Antonie”. În perioada 1990-2008, este şeful
catedrei de grafică. În anul 2005, colaborează cu Academia
Română și Fundația Națională pentru Știință și Artă la
proiectul lansat de academicianul Eugen Simion pentru salvarea
manuscriselor eminesciene, proiect iniţiat de Iorga, Perpessicius,
G. Călinescu şi Noica. Propune pentru reeditarea acestora o formulă
inovatoare de tipărire, prin care reproducerea manuscriselor lui
Mihai E minescu devine, în sfârşit, posibilă, instituind un reper
cultural prezervat viitorilor cercetători şi colecţionari. În
luna aprilie 2013 a fost ales membru corespondent al Academiei
Române, secţia Arte, Arhitectură şi Audiovizual.

Răzvan
Theodorescu (n. 22
mai 1939, Bucureşti) este istoric al culturii şi istoric
de artă român, profesor universitar, membru titular al Academiei
Române, om politic şi senatorromân în
legislatura 2000-2004. La 14 decembrie 2004 a fost numit în
funcţia de membru în Colegiul Naţional al Institutului Revoluţiei
Române din Decembrie 1989. În 2008 a fost desemnat ambasador
al Alianţei Civilizaţiilor pentru România. Răzvan
Theodorescu a fost şi ministrul culturii. A fost, de asemenea,
preşedinte al Radioteleviziunii române (1992-2000).

Cavaler (din 1997)
şi comandor (din 2003) al Ordinului Artelor şi Literelor al
Republicii Franceze Membru al Academiei de Ştiinţe din New York
(din 1998). Membru Corespondent (din 1998) şi titular (din 2002) al
Academiei Europene de Ştiinţe, Arte şi Litere Mare Ofiţer al
Ordinului Naţional pentru Merit (2000) Doctor „honoris causa” al
Universităţii din Oradea (1998) Doctor „honoris causa” al
Universităţii de Arte din Cluj-Napoca (2001) Doctor „honoris
causa” al Universităţii de Vest din Timişoara (2002) Doctor
„honoris causa” al Universităţii din Craiova (2002).

Premiul Bernier al
Institutului Franţei Premiul „Nicolae Bălcescu” al Academiei
Române Premiul „Flacăra” Premiul „Herder” al Universităţii
din Viena Premiul „Nicolae Iorga” al Centrului Internaţional
Ecumenic pentru Dialog Spiritual.

Răzvan
Theodorescu a publicat peste 15 lucrări de istorie, artă
românească şi europeană şi circa 600 de articole în reviste din
ţară şi străinătate. Dintre cărţile publicate până în
prezent, de la debutul cu lucrarea Mănăstirea
Dragomirna,
menţionăm:

Biserica
Stavropoleos,
(1967), Bizanţul,
Balcanii şi Occidentul la începuturile culturii medievale româneşti
(Secolele X-XIV) (Editura
Academiei Române, 1974), Un
mileniu de artă la gurile Dunării (400-1400) (Editura
Meridiane, Bucureşti, 1976), Itinerarii
medievale (Editura
Meridiane, Bucureşti, 1979), Piatra
celor trei prelaţi (Editura
Meridiane, Bucureşti, 1979), Apel
la istorie (Editura
Sport-Turism, Bucureşti, 1980), Civilizaţia
românilor între medieval şi modern. Orizontul imaginii
(1550-1800) –
2 vol. (Editura Meridiane, Bucureşti, 1992), Drumuri
spre ieri (Editura
Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1992), 900
zile de manipulare (Editura
Tinerama, Bucureşti, 1994), Pictura
murală moldovenească din secolele XV şi XVI (Editura
UNESCO, Bucureşti, 1995), Românii
şi Balcanicii în Civilizaţia sud-est europeană (Editura
Enciclopedică, Bucureşti, 1999), Puţină
Istorie (Editura
Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1999)

CARTEA
DE IDENTITATE

turneu
de conferințe și donații de carte în 10 orașe din România

Sponsor:
Compania
Națională Loteria Română

www.loto.ro