Zece filme documentare dedicate Centenarului Marii Uniri, oferite online de Muzeul Municipiului București

În cadrul unui program complex derulat de Muzeul Municipiului București, care a inclus expoziții, emisiuni filatelice, proiecte de cercetare, conferințe publice și lansarea unor proiecte editoriale, au fost realizate și zece filme documentare dedicate Centenarului Marii Uniri. De altfel, „pentru efortul depus în vederea păstrării identității naționale și a răspândirii valorilor culturale românești, pentru dăruirea cu care s-a implicat în organizarea de evenimente dedicate Centenarului Marii Uniri”, Muzeului Municipiului București i-a fost decernată, la finalul lunii martie 2020, Medalia Aniversară „Centenarul Marii Uniri”.

Filmele
documentare, ce au fost realizate în
anul 2018, rulează în cadrul Cinema Museion din incinta Palatului Suțu, iar
acum sunt oferite publicului ca resursă online putând fi vizualizate de oricine
dorește pe site-ul MMB: http://muzeulbucurestiului.ro/

Fiecare film în
parte este însoțit de o prezentare a contextului istoric la care se referă.
Cele zece producții video se referă la:

Neutralitatea
României în timpul Marelui Război (1914-1916)

Declanșarea
Primului Război Mondial, provocat de atentatul de la Sarajevo de la 28 iunie
1914, a găsit România într-o postură dificilă. Pe de o parte, aspirațiile
poporului român vizau reunificarea teritoriilor locuite de români și aflate sub
stăpânire străină – Transilvania, Bucovina și Basarabia – iar, pe de altă
parte, intrarea țării noastre în război alături de una dintre grupările
militare beligerante trebuia să țină cont de îndeplinirea obiectivului politic
național. Filmul este despre situația României în anii neutralității sale și despre
așteptarea momentului potrivit în ceea ce privește decizia angajării țării
noastre în prima conflagrație mondială astfel încât să fie asigurată împlinirea
idealului național.

Războiul de
Întregire Națională (1916-1918)

Filmul surprinde
inclusiv momentele dramatice ale luptelor de la Mărăști, Mărășești și Oituz,
din vara anului 1917, precum și eroismul de care au dat dovadă soldații români
care, sub deviza ,,Pe aici nu se trece!”, au luptat și la baionetă, spulberând
mitul invincibilității armatelor Puterilor Centrale. Sunt prezentate secvențe
care surprind, pe de o parte, condițiile dure pe care țara noastră a fost
obligată să le accepte prin Pacea de la București încheiată la 24 aprilie-7 mai
1918, din rațiuni strategico-militare, cu Puterile Centrale, iar, pe de altă,
parte înfăptuirea Marii Uniri din anul 1918, prin unirea Basarabiei, a
Bucovinei și a Transilvaniei cu România, moment care marchează realizarea
desăvârșirii unității național-statale a poporului român.

Constituirea
României Mari

Izbucnirea
Primului Război Mondial a găsit
societatea românească din Vechiul Regat împărțită în filogermani și
filofrancezi, fapt care corespundea situației existente pe plan internațional,
când marile puteri erau împărțite între cele două blocuri politico-militare,
respectiv Antanta, pe de o parte, și Puterile Centrale, pe de altă parte.
Indiferent de alegerea uneia dintre aceste tabere, la mijloc se afla situația
grea a românilor care trăiau în afara granițelor României, iar opțiunile
factorilor de decizie de la București, în frunte cu prim-ministrul Ion I.C.
Brătianu, au trebuit să țină cont de aspirațiile naționale ale poporului român.
Filmul prezintă momentele dificile din timpul Conferinței de Pace de la Paris,
când cererile legitime ale țării noastre păreau că sunt ignorate de foștii
aliați.

Momentul
încoronării de la Alba Iulia, unul plin de emoție, când Regele Ferdinand și
Regina Maria deveneau suveranii României Mari, ale cărei granițe se întindeau
de la Tisa până la Marea Neagră, este, de asemenea, prezentat în acest film.

Femeile în
război și pace – Regina Maria a României (1)

Participarea
României la Marele Război a presupus schimbări la nivelul politicii de stat,
dar și a sistemului tradițional de valori. Femeia română iese din anonimat. De
cele mai multe ori, vizibilitatea femeii române în spaţiul public a fost
promovată de către elite. Pornind de la toate acestea, filmul redă felul în
care, în timpul celui de-al doilea Război balcanic, Principesa Maria a lucrat
în serviciul sanitar, îngrijind bolnavii din lagărele de holeră, riscându-și
viața fără rezervă. Apoi, în timp ce era Regină, a îngrijit la fel de dedicat
bolnavii de tifos din Moldova, în timpul Primului Război Mondial. După intrarea
României în război, Regina Maria s-a dedicat activitătii de ajutorare a
răniţilor, purtând binecunoscutul costum de infirmieră, cu crucea albă de email
la gât, atârnată pe o panglică portocalie.

Femeile în
război și pace – Regina Maria a României (2)

Emanciparea
femeii ca element constitutiv al modernizării societăţii româneşti, descrie în
timp un parcurs complicat, condiţionat în bună măsură de structuri de
mentalitate, dar şi de neconcordanțe aferente politicului sau economicului.
Condiţiile naţionale au determinat femeile române din Transilvania să lupte în
primul rând pentru emancipare naţională, în timp ce în Vechiul Regat s-au
promovat obiectivul culturalizării femeii, drepturile civile şi politice.
Îngemănarea de elemente novatoare cu moştenirea actului filantropic şi de
caritate asumat de reprezentantele marilor familii boiereşti din Ţările Române
a particularizat cazul românesc în context european şi a dus la recunoaşterea
drepturilor cetăţeneşti ale femeii. Regina Maria a sporit nu doar capitalul de
imagine al ţării noastre, ci a însemnat o pledoarie convingătoare pentru
poziţia României în faţa celor care aveau puterea de a modela înfăţişarea
postbelică a Europei. Acesta este exemplul cel mai înalt de devotament față de
interesul național român, dar și de emancipare a femeii.

MMB - Mihai
Viteazul

În cadrul anului
Centenar 2018, Muzeul Municipiului București a organizat expoziția temporară
„Fizionomii Unificatoare «Toți în Unu» - Povestea unui proiect de țară”, ocazie
cu care a fost reconstituit și chipul marelui voievod, pe baza măsurătorilor
antropometrice și a fotografiilor antropologice realizate, în anul 1920, de
către profesorul de anatomie Francisc Rainer, de la Facultatea de medicină din
Iași, și descoperite în arhiva Institutului de Antropologie care, astăzi, îi
poartă numele. Realizarea efectivă a reconstrucției faciale a lui Mihai
Viteazul s-a derulat în mai multe etape, de-a lungul a doi ani, iar de
realizarea sa s-a ocupat Radu Tudor Panait. Filmul spune povestea acestei
personalități emblematice a istoriei românilor ce a avut o contribuiție decisivă
la procesul de construcție a statului național unitar român.

București -
Capitala României Mari

Bucureștiul,
format ca oraș în jurul Curții Domnești în veacul al XV-lea, devine de facto
Capitală atunci când Mitropolia se mută de la Târgoviște pe malurile
Dâmboviței. Orașul devine scena importantelor tranformări politice ale
Munteniei și cunoaște curând liberalismul, un un fenomen specific bucureștean
și, implict, muntean. Semnarea Tratatului de la Trianon și recunoașterea
Unirii, aplicarea reformelor promise, organizarea festivităților încoronării
Regelui Ferdinand sunt doar câteva dintre evenimentele care au marcat scena
politică românească în debutul deceniului al treilea al secolului trecut. Este
momentul în care Bucureștiul își leapădă haina medievală pentru a o îmbrăca pe
cea modernă, tânără și suplă, se transformă într-un oraș care va crește pe
verticală, devenind un oraș european.

Evrei eroi în
Primul Război Mondial

Filmul
documentar ,,Eroi evrei în Primul Război Mondial” se concentrează pe aportul
semnificativ al minorității evreiești în teatrele de operațiuni românești din
Primul Război Mondial (1914-1918). Primele participări ale evreilor la
bătăliile românești sunt menționate încă din perioada Războiului de
Independență (1877-1878) când sergentul Mauriciu Brociner și căpitanul Valter
Mărăcineanu au luptat la Grivița. În prima conflagrație mondială, la care
România participă între 1916-1918, 23.000 de evrei din cei aproximativ 250.000
care trăiau pe teritoriul statului român în acel moment se înrolează în armată.

Artiști evrei
Primul Război Mondial

La sfârşitul
războiului avem o declaraţie importantă a Regelui Ferdinand: „am ajuns demult
la convingerea şi sunt mulţumit să constat că nu m-am înşelat. Că toţi
locuitorii de pe pământul român, fără diferenţă de rasă şi origine, sunt
animaţi de aceleaşi sentimente înalte de fraternitate”. Această declaraţie
venea ca un fel de recunoaştere a meritelor tuturor celor care participaseră şi
dăduseră o mână de ajutor la războiul de întregire, fiind special direcționată
către minoritățile ce ajutaseră la îndeplinirea lui. Chiar și în vreme de
război, sau mai târziu de pace, numele României a promovat în lume împreună cu
numele creatorilor și artiștilor săi plastici.

Strada Lipscani
- motorul comerţului bucureştean

O specificitate
a orașului preindustrial românesc îl reprezintă caracterul comercial permanent
care, alături de cel meșteșugăresc, fac din acesta centrul de schimb pentru
spațiul rural din jurul său. Aici se găsesc atât propriile produse cât și
mărfuri aduse de la mare distanță. Filmul prezintă istoria în imagini a unei
străzi importante din inima orașului, care crește odată cu acesta și se
transformă, modificând la rându-i obiceurile pe care le aduce mai întâi din
Orient, apoi din Occidentul manufacturier. Iar povestea străzii este dată de
povestea negustorilor de aici care au avut un important impact asupra
dezvoltării societății românești moderne, punând umărul la creșterea
cultural-urbanistică a Capitalei.

Muzeul
Municipiului București îi invită pe toți cei interesați să vizioneze toate cele
zece filme dedicate Centenarului. Acestea sunt disponibile aici:

http://muzeulbucurestiului.ro/centenar.html. Ele
completează fericit segmentul oferit recent în care sunt inserate, de asemenea,
14 filme documentare cu imagini vechi, din arhiva instituției, care
însă aduc un plus excelent de informații față de cele oferite prin expozițiile
permanente și tematice, temporar închise până la ridicarea stării de urgență: http://muzeulbucurestiului.ro/cinema-museion.html.

Vizionare
plăcută!