Ascultă Radio România Cultural Live

PORTRET: George Emil Palade – laureat al Premiului Nobel, geniul care a descifrat „balanţa energiei vieţii”

19 Noiembrie 2018, 08:20

Luni, 19 noiembrie, se împlinesc 106 ani de la naşterea omului de ştiinţă George Emil Palade, medic, specialist în domeniul biologiei celulare şi laureat al premiului Nobel pentru fiziologie și medicină în anul în 1974, pentru contribuţiile la înţelegerea structurii şi organizării funcţionale a celulei, după ce a descoperit ribozomii şi a descris sistemul şi funcţiile membranelor intracelulare.

George Emil Palade s-a născut la Iaşi, la 19 noiembrie 1912, tatăl său fiind Emil Palade, profesor de filosofie, iar mama, Constanţa Cantemir Palade, a fost învăţătoare.

Mediul familial l-a ajutat să capete un mare respect pentru cărţi, şcoală şi educaţie.

În perioada 1919 – 1922, a parcurs primele trei clase în oraşul natal, la Școala nr. 33 „Mihail Kogălniceanu”, aflată pe Str. Lascăr Catargi nr. 28, apoi familia se mută la Buzău, unde George Emil îşi continuă educaţia, absolvind Liceul „Alexandru Hasdeu“.

Deşi tatăl său a sperat ca el să urmeze, ca şi părintele său, filosofia în mediul universitar, a preferat să urmeze un domeniu specific de care se simţea atras, şi cu sprijinul altor membri ai familiei.

Aşadar, în anul 1930, a fost admis la Facultatea de Medicină a Universității din București şi, încă din primii ani de studenţie a manifestat un interes aparte pentru ştiinţele biomedicale – fără a fi atras de medicina clinică -, ascultându-i şi vorbind cu Francisc Rainer şi Andre Boivin, profesori de anatomie şi biochimie.

Urmându-şi pasiunea, încă din acei ani, a început să lucreze ca asistent la laboratorul de anatomie.

Tânăr zvelt, frumos, demn, măsurat în tot ceea ce făcea, cu un păr negru, bogat şi cu ochii pătrunzători, foarte deschis, cu mult umor, George Emil Palade a fost şi un student excepţional, care a luat nota 10 la toate examenele date la Medicină, de la admitere şi până la licenţa de absolvire, în anul 1936.

A mers, apoi, la Catedra de Anatomie condusă de profesorul Francisc Rainer şi a devenit, pe rând, preparator, asistent şi şef de lucrări, dar, concomitent, a urmat formarea medicală, devenind extern şi intern prin concurs.

Interesantă este o întâmplare din anul 1939, când Palade a făcut parte din echipa medicală care îl trata pe Tudor Arghezi, care suferea de o sciatică dureroasă, care nu ceda la niciun tratament. Atunci, Palade a decis, cu sprijinul puternic al soţiei scriitorului, Paraschiva Arghezi, să oprească administrarea morfinei şi să treacă la un tratament de detoxifiere a pacientului, care a adus rezultate notabile. După ce s-a recuperat, Arghezi a scris piesa „Seringa“, în care i-a ironizat pe toţi medicii pe care i-a întâlnit.

În anul 1940, a obținut titlul de doctor în medicină cu o teză asupra unor probleme de structuri histologice, „Tubul urinifer al delfinului“, pentru realizarea căreia a fost organizată chiar o expediţie în Marea Neagră, pentru studiul pe viu al delfinului.

După obţinerea doctoratului a fost, pentru scurtă vreme, asistent la Medicină Internă, sub îndrumarea prof. N. Gh. Lupu, perioadă în care omul de ştiinţă a trăit un puternic sentiment de neadaptare.

Între anii 1942-1945, în anii războiului, Palade a activat în Corpul Medical al Armatei Române.

După război, personalităţi medicale excepţionale, precum Grigore T. Popa şi Dimitrie Bagdasar, l-au îndemnat să plece câţiva ani în străinătate, în Marea Britanie sau SUA, pentru a se dezvolta şi a ajunge un veritabil om de ştiinţă.

După ce aceştia i-au dat scrisori de recomandare, singurul răspuns primit a fost din partea americanului Robert Chambers de la New York University.

În anul 1946, s-a căsătorit cu fiica industriașului Nicolae Malaxa, Irina (Lulu) Malaxa, cu care a avut doi copii: Georgia și Philip. În acelaşi an, Palade pleca, însoţit de familia sa, spre Statele Unite, la bordul unui vas de marfă recondiţionat în vremea războiului.

Peste Ocean a fost angajat pe post de cercetător la Universitatea Rockefeller din New York, iar în 1951, realizează fixatorul care acum îi poartă numele, utilizarea lui conducând la o mai bună observare a structurilor celulare. El a obţinut atunci o limpezire a peisajului celular, observându-se că mitocondriile au o membrană dublă, evidenţiindu-se prezenţa crestelor mitocondriale şi a legăturilor acestora cu membrana internă.

Palade, devenit, din 1952, cetăţean american, l-a întâlnit pe Albert Claude, om de știință care avea să-i devină mentor. Claude lucra la Rockefeller Institute for Medical Research și l-a invitat pe Palade să lucreze împreună cu el în departamentul de patologie celulară. Urmau cei mai rodnici ani din viaţa lui George Emil Palade.

El a realizat importanța excepțională a microscopiei electronice și a biochimiei în studiile de citologie, începând o colaborare cu Philip Siekevitz. Împreună au combinat metodele de fracționare a celulei cu microscopie electronică, producând componenți celulari care erau omogeni morfologic. Analiza biochimică a fracțiunilor mitocondriale izolate a stabilit definitiv rolul acestor organite subcelulare ca un component major producător de energie.

Elementul esenţial al cercetărilor lui Palade a fost explicația mecanismului celular al producției de proteine. A pus în evidență particule intracitoplasmatice bogate în ARN, la nivelul cărora se realizează biosinteza proteinelor, numite ribozomi sau corpusculii lui Palade.

Împreună cu Keith Porter a editat revista The Journal of Cell Biology („Revista de Biologie Celulară”), una dintre cele mai importante publicații științifice din domeniul biologiei celulare.

În anul 1961, George Emil Palade a fost ales membru al Academiei de Științe a SUA.

El a vizitat în mai multe rânduri ţara natală, căci scrisorile de la fraţi, nepoţi, părinţi nu-l puteau ţine departe prea mult timp. Prima dată a venit în ţară în decembrie 1965, într-o delegaţie a Academiei SUA, pentru a facilita relaţiile şi schimburile de cadre între cele două academii.

În anul 1969, în timpul altei vizite în România, savantul a făcut un raport consistent, adresat preşedintelui Nicolae Ceauşescu, prin care îndemna autorităţile comuniste să lase cercetătorii să plece în străinătate.

După moartea primei sale soţii, în 1970, cercetătorul de origine română s-a recăsătorit în SUA cu Marilyn Gist Farquhar, şi ea cercetator în domeniul biologiei celulare, cei doi neavând copii.

Mai apoi, la 1 noiembrie 1971, Palade s-a întâlnit cu şeful statului român şi a reuşit să-l convingă să-i lase pe soţii Maya şi Nicolae Simionescu în SUA.

În anul 1973, s-a transferat de la Institutul Rockefeller la Universitatea Yale.

În 1974 dr. Palade a primit Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină, împreună cu Albert Claude și Christian de Duve „pentru descoperiri privind organizarea funcțională a celulei ce au avut un rol esențial în dezvoltarea biologiei celulare moderne”.

La 12 decembrie 1974, în prezentarea făcută de Palade la ceremonia conferirii oficiale a premiului Nobel, omul de ştiinţă a vorbit despre „Aspecte intracelulare în procesul de secreție a proteinelor”, un text care avea să fie publicat în anul 1992 de Fundația Premiului Nobel.

În anul 1975, Palade a fost ales membru de onoare al Academiei Române, iar la 12 martie 1986, președintele Statelor Unite Ronald Reagan i-a conferit Medalia Națională pentru Știință pentru „descoperirea fundamentală” a unei serii esențiale de structuri complexe cu înaltă organizare prezente în toate celulele biologice.

În anul 1989 a fost ales membru de onoare al Academiei româno-americane de arte și științe la Universitatea din California, iar din anul 1990 a lucrat la Universitatea din San Diego, California.

În vara anului 2001, George Emil Palade, a oferit un interviu colegei noastre Corinei Negrea, chiar în laboratorul său de la Facultatea de medicină a Universității La Jolla din California, cu doar cinci luni înaintea împlinirii vârstei de 90 de ani. În cadrul acestuia, printre altele, Palade făcea o mărturisire despre statutul savanților laureați cu Nobel în mediul academic și de cercetare.

În anul 2007, președintele României, Traian Băsescu, l-a decorat cu Ordinul național „Steaua României”.

George Emil Palade a fost întotdeauna un mare pasionat de istorie şi de latină, cea din urmă ajutându-l să creeze termeni şi denumiri pentru biologia celulară. A fost un eminent om de ştiinţă dar şi o personalitate cu o bunătate rarisimă.

George Emil Palade a trecut la Domnul la 7 octombrie 2008, la San Diego, California, la vârsta de 96 de ani, apoi după incinerare, cenuşa i-a fost împrăştiată, de copiii săi, în Masivul Bucegi, de pe Vârful cu Dor.

La 19 noiembrie 2012, la 100 de ani de la nașterea savantului, pentru cinstirea personalității lui George Emil Palade, Banca Națională a României a pus în circulație o monedă aniversară de argint.

Încheiem cu cuvintele cercetătoarei Roxana Georgescu – care din 2001 este unul dintre specialiştii de la Rockefeller University din New York -, despre George Emil Palade: „Este incredibil cât de importante sunt decoperirile pe care le-au făcut la mijlocul secolului XX, cu o tehnică departe de ceea ce folosim noi astăzi. Ca să înţelegeţi, până la G.E. Palade, celula era studiată ca şi cum am privi din spaţiu planeta Pământ. Datorită lui şi colaboratorilor pe care i-a avut, am început să vedem oraşe, case, familii, până la detalii care înseamnă evoluţie şi observaţii esenţiale pentru ştiinţă“.

RADOR - de Răzvan Moceanu

Știința rescrie natura? Urmează reînvierea mamuților?
Știință 23 Aprilie 2025, 14:00

Știința rescrie natura? Urmează reînvierea mamuților?

O realizare recentă, datorată editării genetice, i-a adus pe oamenii de știință mai aproape ca niciodată de...

Știința rescrie natura? Urmează reînvierea mamuților?
Dr.Ioan Boleac: „Din păcate, știința nu a ajuns în punctul în care să putem să creștem numărul de ovocite la femei”
Știință 23 Aprilie 2025, 10:44

Dr.Ioan Boleac: „Din păcate, știința nu a ajuns în punctul în care să putem să creștem numărul de ovocite la femei”

Timpul nu iartă fertilitatea și pe măsură ce anii trec, rezerva ovariană a femeilor scade dramatic, iar șansele de a concepe...

Dr.Ioan Boleac: „Din păcate, știința nu a ajuns în punctul în care să putem să creștem numărul de ovocite la femei”
Carmen Cioflan: Sunt soluții de proiectare pentru aproape orice fel de tip de cutremur
Știință 22 Aprilie 2025, 15:33

Carmen Cioflan: Sunt soluții de proiectare pentru aproape orice fel de tip de cutremur

” Noi urmărim seismicitatea din zona europeană, dar, desigur, absolut orice cutremur care este înregistrat pe...

Carmen Cioflan: Sunt soluții de proiectare pentru aproape orice fel de tip de cutremur
Raportul de garda: Planul European de Acțiune pentru Bolile Rare, discutat în contextul Președinției Poloniei la Consiliul UE
Știință 22 Aprilie 2025, 14:00

Raportul de garda: Planul European de Acțiune pentru Bolile Rare, discutat în contextul Președinției Poloniei la Consiliul UE

” Pe 10 aprilie 2025, experți, factori de decizie și profesioniști din sănătate s-au reunit la Varșovia pentru...

Raportul de garda: Planul European de Acțiune pentru Bolile Rare, discutat în contextul Președinției Poloniei la Consiliul UE
Lisandru Neamțu - ”Restauratorul trebuie să intervină minimal,  astfel încât să păstreze frumusețea lucrării de pe perete”
Știință 18 Aprilie 2025, 14:00

Lisandru Neamțu - ”Restauratorul trebuie să intervină minimal, astfel încât să păstreze frumusețea lucrării de pe perete”

Cu lector universitar doctor Lisandru Neamțu, în dialog cu Roxana Păsculescu pătrundem în universul restaurării,...

Lisandru Neamțu - ”Restauratorul trebuie să intervină minimal, astfel încât să păstreze frumusețea lucrării de pe perete”
Turnul Babel — o viziune neliniștitoare
Știință 17 Aprilie 2025, 16:51

Turnul Babel — o viziune neliniștitoare

În povestirea Ferestrele Babylonului , pe care vă invit s-o ascultați în ajun de Paști în lectura actorului...

Turnul Babel — o viziune neliniștitoare
Ramona Costescu: Să evităm presiunea de a face  așa cum se așteaptă de la noi. Și cum putem face asta? Conectându-ne, înainte de toate, la nevoile noastre
Știință 17 Aprilie 2025, 15:56

Ramona Costescu: Să evităm presiunea de a face așa cum se așteaptă de la noi. Și cum putem face asta? Conectându-ne, înainte de toate, la nevoile noastre

”Pe cât este de frumoasă această perioadă presărată cu obiceiuri, datini,  conectare cu familia,...

Ramona Costescu: Să evităm presiunea de a face așa cum se așteaptă de la noi. Și cum putem face asta? Conectându-ne, înainte de toate, la nevoile noastre
Dr.Claudia Cristina Tărniceriu: „Femeile transmit gena purtătoare a hemofiliei, iar băieții sunt cei care fac boala – este un mit”
Știință 17 Aprilie 2025, 13:42

Dr.Claudia Cristina Tărniceriu: „Femeile transmit gena purtătoare a hemofiliei, iar băieții sunt cei care fac boala – este un mit”

În fiecare an, în data de 17 aprilie, este marcată în întreaga lume Ziua internaţională a hemofiliei...

Dr.Claudia Cristina Tărniceriu: „Femeile transmit gena purtătoare a hemofiliei, iar băieții sunt cei care fac boala – este un mit”
Ascultă live

Ascultă live

08:00 - 09:00
Dimineața Crossover (partea a II-a)
Ascultă live Radio România Cultural
07:15 - 10:00
Matinal
Ascultă live Radio România Actualităţi
Acum live
Radio România Muzical
Ascultă live Radio România Muzical
08:00 - 08:30
Français 5
Ascultă live Radio România Internaţional 1
07:20 - 10:00
MATINAL (RRA)
Ascultă live Radio România Internaţional 2
Acum live
Radio România Internaţional 3
Ascultă live Radio România Internaţional 3
Acum live
Radio România 3net
Ascultă live Radio România 3net
07:20 - 09:00
BUNĂ DIMINEAȚA, GOSPODARI!
Ascultă live Radio România Antena Satelor
Acum live
Radio Vacanța Fresh
Ascultă live Radio Vacanța Fresh
Acum live
Radio Vacanța Gold
Ascultă live Radio Vacanța Gold
Acum live
Radio Vacanța Nostalgia
Ascultă live Radio Vacanța Nostalgia
Acum live
Radio România București FM
Ascultă live Radio România București FM
Acum live
Radio România Braşov FM
Ascultă live Radio România Braşov FM
Acum live
Radio România Cluj
Ascultă live Radio România Cluj
Acum live
Radio România Constanța FM
Ascultă live Radio România Constanța FM
Acum live
Radio România Constanța Folclor
Ascultă live Radio România Constanța Folclor
Acum live
Radio România Oltenia Craiova
Ascultă live Radio România Oltenia Craiova
Acum live
Radio România Iași
Ascultă live Radio România Iași
06:03 - 10:00
BUNĂ DIMINEAȚA, BANAT!
Ascultă live Radio România Reșița
Acum live
Radio România Tg Mureș
Ascultă live Radio România Tg Mureș
06:03 - 09:00
Bună dimineața, Vest!
Ascultă live Radio România Timișoara FM
Acum live
Radio România Timișoara AM
Ascultă live Radio România Timișoara AM
Acum live
Radio România Arad FM
Ascultă live Radio România Arad FM
Acum live
Radio Chişinău
Ascultă live Radio Chişinău
Acum live
Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Ascultă live Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Acum live
Radio România Cluj în limba maghiară
Ascultă live Radio România Cluj în limba maghiară
Acum live
Radio eTeatru
Ascultă live Radio eTeatru