Informație și zgomot in 2024. Căutarea faptelor într-o lume complexă și hibridă
19 Decembrie 2024, 15:40
Invitați: Mircea Ivan, Doctor în medicină, Associate Professor la Facultatea de Medicină, Microbiologie și Imunologie a Universității Indiana din Indianapolis, Statele Unite ale Americii. și Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj Napoca, dr. în psihologie, profesor "Aaron T. Beck" de psihologie clinică și psihoterapie (științe cognitive clinice) la aceeași universitate.
Profesorul Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, descrie lumea contemporană ca fiind complexă și hibridă, evidențiind provocările generate de democratizarea cunoașterii prin internet, rețele sociale și baze de date.
Odată cu democratizarea cunoașterii, mai ales prin apariția internetului și după aceea, prin dezvoltarea rețelelor de socializare și a bazelor de date, alături de cunoaștere, a pătruns foarte puternic pseudo-cunoașterea. Au pătruns ceea ce numim fake news. Și atunci avem un amestec complex de cunoaștere, non-cunoaștere, pseudo-cunoaștere, în sensul ăsta foloseam termenul de hibrid, foarte greu pentru un om care nu este bine pregătit să le separe și foarte greu să ajungă la cunoaștere fără să fie sedus, ca să spun așa, pe drum de pseudo-cunoaștere sau de non-cunoaștere.
În România, principalul factor care contribuie la această vulnerabilitate este rata ridicată a analfabetismului funcțional, estimată la 42% pentru tinerii de 15 ani. Lipsa gândirii critice în sistemul educațional face populația mai susceptibilă la manipulare. De asemenea, marginalizarea științei în discursul public și echivalarea acesteia cu pseudo-știința, precum astrologia sau numerologia, creează confuzie și subminează valorile raționale. (...) Sunt adulți care astăzi au un cuvânt de spus în alegeri, în acțiunile sociale, dar n-au gândirea critică, sunt foarte vulnerabili la fake news, nu știu să separe cunoașterea de pseudo-cunoaștere,
La începutul anilor 2000, se credea că internetul va contribui la căderea autocrațiilor prin expunerea adevărului. În schimb, internetul a devenit un mediu inundat de pseudo-știință, afectând și știința, și religia. Lipsa unei educații critice și marginalizarea științei în discursul public au slăbit capacitatea oamenilor de a face distincții între adevăr și manipulare.
(...) Având mai mulți bani și autonomie, oamenii își doresc să-și exprime opiniile. Din păcate, confuzia între opinii personale și cunoaștere științifică se amplifică, alimentată de educația deficitară și de poziția marginală a științei în societate. Această situație duce la convingerea greșită că repetarea unei opinii o transformă în adevăr. Din cauza acestei ambiții de emancipare, oamenii nu mai știu când să tacă, nu mai știu când să întrebe, nu mai știu pe cine să întrebe. Iar pe de altă parte, nici zona de știință n-a fost prezentată bine în spațiu public, oamenii de știință au cam părăsit aceste rețele de socializare. E foarte greu să intri pe rețelele de socializare, unde să fii înjurat, atacat, și orice spui să fie contestat, să te lupți pentru ideea că 1 plus 1 în matematica tradițională înseamnă 2. Și atunci, oamenii de știință au plecat din aceste spații, lăsând loc unor teorii care mai de care mai bizare și conspiraționiste. Prin rețelele de socializare, pseudoștiința a dobândit o aparentă onorabilitate în spațiul public, mai spune Daniel David.
Eu, la categoria de fake news includ și multe articole care sunt publicate în reviste prestigioase și se dovedește ulterior că sunt pline de imagini falsificate. A devenit foarte îngrijorător fenomenul de manipulare a imaginilor, prin care un articol este prezentat ca un rezultat fundamental, nou, care poate să ducă la noi terapii, spune Mircea Ivan.
Profesorul Mircea Ivan atrage atenția și asupra politizării științei, oferind exemple din SUA, unde lideri ai instituțiilor academice și de cercetare sunt uneori implicați în scandaluri de fraudă. Politizarea influențează finanțarea și direcționarea cercetării, limitând autonomia universitară. Yuval Noah Harari spunea că de fapt problema zilelor noastre este că avem un creier paleolitic, dar care încearcă să funcționeze cu tehnologia secolului XXI.
Despre toate acestea și nu numai - la Idei în nocturnă. Diaspora. Dincolo de granițe, la Radio România Cultural și pe www.radioromaniacultural.ro, de la 21.10, realizatoare Corina Negrea.
Mircea Ivan, Doctor în medicină, Associate Professor la Facultatea de Medicină, Microbiologie și Imunologie a Universității Indiana din Indianapolis, Statele Unite ale Americii. Mircea Ivan este prim autor al primului articol care a raportat descoperirea senzorilor celulari de oxigen, cercetare care a dus la Premiul Nobel în Medicină sau Fiziologie, în 2019 atribuit lui William G. Kaelin Jr, alături de Sir Peter Ratcliffe și Gregg Semenza - acesta din urmă cu probleme de integritate academică acum (https://medicine.iu.edu/faculty/5103/ivan-mircea).
Daniel David este și Director fondator al Departamentului de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai și preşedinte și director executiv al International Institute for the Advanced Studies of Psychotherapy and Applied Mental Health, un centru de excelență în cercetare al Universității Babeș-Bolyai.
Predă și la Icahn School of Medicine at Mount Sinai și este director de cercetare al Institutului Albert Ellis, ambele aflate în New York, SUA. Este președintele și directorul executiv al The International Institute for the Advanced Studies of Psychotherapy and Applied Mental Health.
Din anul 2009 este profesor asociat (adjunct professor) şi la Icahn School of Medicine at Mount Sinai, New-York, SUA şi directorul programului de cercetare la Albert Ellis Institute, New York, USA, un institut de referinţă la nivel internaţional pentru cercetarea şi practica în psihoterapie şi sănătate mintală.
Din 2022 este membru corespondent al Academia Română și membru al Academiei Europene (Academia Europaea / Academy of Europe) (https://danieldavid.ro/).