Cristian Apetrei: „Știința trebuie să adreseze întrebări la care să ofere răspunsuri. Iar bioetica trebuie să fie peste tot!”
30 Ianuarie 2025, 14:45
În 17 decembrie 2024, după 4 ani de la publicare, articolul lui Didier Raoult privind eficacitatea tratamentului cu hidroxiclorochinei în cazurile de COVID-19 avea să fie retras din International Journal of Antimicrobial Agents (IJAA), revista în care fusese publicat în martie 2020.
”Din cauza îngrijorărilor etice și a problemelor metodologice”, scria revista Science în aceeași zi, 17 decembrie 2024 (https://www.science.org/content/article/infamous-paper-popularized-unproven-covid-19-treatment-finally-retracted?fbclid=IwY2xjawIF17pleHRuA2FlbQIxMAABHQupn8uN1hnPXGTMHrEGm_O2ZSDg8P94TST_DDcYrFmUqghxk_kao2M5bQ_aem_UAUGf3mOlkIM0ze-dNcOKw).
”Lucrarea, publicată în International Journal of Antimicrobial Agents (IJAA), condusă de Philippe Gautret de la the Hospital Institute of Marseille Mediterranean Infection (IHU, Marsilia) susținea că tratamentul cu hidroxiclorochină, un medicament folosit în tratarea malariei, reducea nivelul virusului în probele prelevate de la pacienții COVID-19 și că medicamentul era și mai eficient dacă era utilizat împreună cu antibioticul azitromicină.
Didier Raoult, directorul de atunci al IHU, autorul principal al lucrării, a vorbit cu entuziasm despre promisiunea medicamentului pe rețelele de socializare și la televizor, ceea ce a dus la un val de entuziasm, inclusiv din partea președintelui de atunci al SUA, Donald Trump.
Dar oamenii de știință și-au exprimat imediat îngrijorarea cu privire la articol, din cauza eșantionului de numai 36 de pacienți înrolați dar și a timpului neobișnuit de scurt în care articolul a fost publicat: trimis (spre publicare) la 16 martie 2020, articolul apărea 4 zile mai târziu. Studiile mai mari și mai riguroase efectuate mai târziu în decursul anului 2020 au arătat că hidroxiclorochina nu a adus beneficii pacienților COVID-19.
În anunțul de retragere se precizează că Elsevier și Societatea Internațională de Chimioterapie Antimicrobiană, care sunt coproprietari ai revistei, au decis să retragă lucrarea din cauza problemelor etice, „precum și a preocupărilor exprimate de trei dintre autori cu privire la metodologia și concluzia articolului”. O investigație efectuată de Elsevier nu a putut stabili dacă cercetătorii au obținut aprobarea etică pentru studiu înainte de recrutarea pacienților și nici dacă pacienții și-au dat consimțământul în cunoștință de cauză pentru a fi tratați cu antibioticul azitromicină. Investigația a concluzionat că acest medicament nu ar fi făcut parte din tratamentul standard pentru acești pacienți în Franța la momentul respectiv și, prin urmare, ar fi fost considerat un tratament experimental care necesita consimțământ”.
Până în prezent, ”32 de lucrări publicate de autorii IHU au fost retractate. În 28 dintre acestea, Didier Raoult este coautor și alți 243 și-au exprimat îngrijorarea”.
Într-un comunicat de presă, Societatea Franceză de Farmacologie și Terapie spune că retragerea acestui articol este un real ”punct de cotitură” într-un ”scandal” în care ”milioane de oameni au luat hidroxiclorochina inutil”, punându-și viața în pericol, pentru că nu de puține ori au fost efecte secundare grave, mai scrie revista Science.
”Scandalul hidroxiclorochinei” readuce în atenție importanța și necesitatea de a lua în discuție aspectele etice și, în cazul de față, bioetice, care n-ar trebui sacrificate în nici o circumstanță.
„Această serie de evenimente ne reamintește un aspect esențial când vine vorba de medicamente: chiar și în perioade de criză sanitară, prescrierea de medicamente fără dovezi solide de eficacitate, în afara cadrului riguros al studiilor clinice bine efectuate, rămâne inacceptabilă”, afirmă Societatea Franceză de Farmacologie și Terapie. „Unul dintre principiile fundamentale ale medicinei - primum non nocere (”Mai întâi să nu faci rău”) - a fost sacrificat aici, cu consecințe dramatice”, se mai arată în articolul din revista Science.
Despre etică și bioetică, despre limitele și urgențele din știința de astăzi vorbim în ediția din această seară a emisiunii Idei în nocturnă. Diaspora. Dincolo de granițe - la Radio România Cultural și pe www.radioromaniacultural.ro, de la 21.10, invitat Cristian Apetrei, dr. în microbiologie, Profesor de Boli Infecțioase și Microbiologie la Facultatea de Medicină și la Școala Doctorală de Sănătate Publică a Universității din Pittsburgh, SUA (https://www.pitt.edu/), care, de altfel, scria și el pe pagina sa de Facebook despre retragerea acestui articol.
De ce este nevoie de etică în cercetarea științifică? Este oare nevoie să regândim cadrul etic (și bioetic) și să-l adaptăm la realitatea rețelelor sociale și la impactul pe care îl au? Dezinformarea fiind doar una dintre consecințe, deși profesorul Cristian Apetrei spune că pandemiile întotdeauna s-au caracterizat prin dezinformări (...) Bioetica trebuie să fie peste tot! Există un studiu publicat în JAMA în 2023 care a ajuns la concluzia că ar fi fost foarte bine ca în comitetele de specialiști care au existat în timpul pandemiei să fi fost și bioeticieni.
S-a schimbat, oare, rolul științei, al cercetării, azi? Știința trebuie să adreseze întrebări la care să ofere răspunsuri, poate să aibă finalitate practică? Poate.
Dar se poate și să nu aibă imediat finalitate practică. Se poate ajunge la finalitate practică. (...) 80% dintre articolele care se publică pot să genereze patente. Numai că acest lucru nu se întâmplă imediat!
Pe larg, despre toate acestea și nu doar, la Idei în nocturnă. Diaspora. Dincolo de granițe. La Radio România Cultural și pe www.radioromaniacultural.ro, de la 21.10 la 22.00, realizatoare Corina Negrea.
Cristian Apetrei este absolvent și dr. în microbiologie al UMF “Grigore T. Popa” Iași (1993), unde a fost preparator și apoi asistent universitar. Aceeași universitate i-a acordat, în anul 2022, titlul de Doctor Honoris Causa.
Are o experiență de 30 de ani în virologie clinică și moleculară (https://www.pitt.edu/about/history-and-achievements).
A efectuat stagii de pregătire postdoctorală la Spitalul Bichat Claude Bernard din Paris, Franța (https://hopital-bichat.aphp.fr/), stagii finanțate de AUPELF-UREF și ANRS.
A fost cercetător principal la centrul OMS de cercetări a infecției cu HIV din Franceville Gabon, asistent universitar și Profesor asociat al Universității Tulane din New Orleans, Louisiana și apoi Profesor la University of Pittsburgh. Studiile sale în domeniul infecției cu HIV la copiii abandonați din România au contribuit decisiv la înțelegerea mecanismelor care au produs și transmis această epidemie.
Este autor a și coautor la 10 cărți, între care Encyclopedia of Virology și Encyclopedia of AIDS. A publicat peste 250 de articole în România și în reviste de top internaționale.
Este membru al Societății Americane de Microbiologie, al Asociației Americane a Imunologilor și al Societății Americane de Investigații Clinice (ASCI) și al Rețelei de Solidaritate (https://reteauadesolidaritate.org/).
În toamna anului trecut, Dr. Cristian Apetrei a ținut, la Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T.Popa” din Iași, un curs de vaccinologie pentru medicii care vor să se specializeze in vaccinologie.