Cafeneaua de știință - Belgica: visul primei Nopți Polare – o poveste despre curaj și descoperire
02 Decembrie 2024, 13:27
În direct de la Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, la Radio România Cultural, pe www.radioromaniacultural.ro și video pe facebook RRC, de la 19.00 la 20.00, din expoziția temporară Visul primei nopți polare - Belgica – expediția antarctică 1897-1899 (deschisă aici până în luna mai 2025).
Expoziția temporară „Visul primei nopți polare – Belgica – expediția antarctică 1897-1899” este un proiect realizat în parteneriat cu Academia Română Filiala Cluj-Napoca și Institutul Polonez București.
Visul primei nopți polare australe a fost înfăptuit de un tânăr comandant belgian împreună cu un echipaj de 9 savanți ofițeri și 10 mateloți, care au fost călăuziți de o mică corabie, cu un trecut modest de balenieră în apele nordului înghețat, remodelată și rebotezată Belgica. Naturalistul acestei expediții, de la a cărei finalizare aniversăm 125 de ani, a fost Emil Racoviță.
Invitați:
Dr.Oana Paula Popa este dr. în biologie, zoolog,cercetător științific gr. II Sef Compartiment Biologie Moleculara în cadrul Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”. Este specializată în cercetarea patrimoniului natural, cercetarea zoologică, ecologie moleculară și istoria științei. Este de asemenea, responsabil științific al colecțiilor de moluște ale muzeului precum si curator al unor expoziții itinerante ale Muzeului.
Dr. Oana Paula Popa are o bogată activitate științifică (peste 50 de lucrări științifice publicate în calitate de autor principal sau co-autor), domeniile de interes și competențăprofesională sunt: • Faunistica, Taxonomie si Zoogeografie a Moluștelor •Filogeografie si Filogenie moleculara: markeri moleculari utilizați in ecologie• Specii invazive de moluste • Specii protejate de moluște terestre si acvatice• Istoria zoologiei in Romania.
A susținut conferințe și ateliere, ghidaje tematice, a participat în calitate de invitat la lansări de carte și a publicat cataloge/albume de expoziție, dintre care vom aminti: ”O Prietenie Regală: Grigore Antipa și Regii României”sau ”Kiseleff nr. 1, de 110 ani orașul crește în jurul lui!”
Este pasionată de marii zoologi români, personalități marcante ale științei europene– întemeietori de școală în România și aici îi amintim pe Grigore Antipa, Emil Racoviță, Mihai Băcescu, Dimitrie Voinov dar și de cercetătoare distinse precumVictoria Iuga Raica, Xenia Scobiola Palade, Dochița Lupu – femei de știință cu activitate remarcabilă în cadrul Muzeului Antipa.
Mihai Emilian Popa, prof. univ. dr. habil. ing., cadru didactic la Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității București, unde predă disciplinele Paleobotanică, Geologia Zăcămintelor de Cărbuni, Principii de Ecologie, Scriere Științifică, Etică și integritate academică, Scriere științifică și dezvoltarea carierei, Palinologie.
A fost declarat ”Profesorul anului în domeniul Științelor Vieții și Pământului”, distincție oferită în cadrul celei de-a cincea ediții a Galei Premiilor Senatului Universității din București, desfășurată la finalul anului 2021.
În cadrul aceleiași gale, Profesorul Mihai Popa a primit și Marele Premiu al categoriei și distincția de „Profesorul anului”. Se consideră „un coleg mai mare” pentru studenții săi actuali de la UBș
Alexandru Iftime, dr. biologie, muzeograf în Compartimentul Cercetare patrimoniu al Muzeului de Istorie Naturală ”Grigore Antipa” din București.
Sasha- Andrei Scotnițchi, elev în clasa a 12-a la Colegiul Național Ion Luca Caragiale din București - a început, precum majoritatea copiilor, cu obsesia nebunească pentru natură - plante și animale, dar mai alespentru dinozauri. Nu exista plimbare în parc fără să găsească vreo piatră interesantă sau câteva pene frumoase pe care să le ducă acasă. Față de alți copii care au început la fel de entuziaști, Sasha a avut norocul de a nu își piede acest entuziasm niciodată. Ba chiar, pe măsură ce a crescut, a devenit din ce în ce mai fascinat de fiecare lucru care îl înconjoară și și-a însușit în scurt timp, cu mare mândrie, titlul de om de știință în devenire.
Așa ajuns ca astăzi să studieze zilnic ramuri ale științei precum botanică,zoologie, microbiologie, ecologie, biologie umană și medicină, biochimie,geologie, chimie organică și anorganică, fizică clasică și modernă, cuantică și relativistă, astrofizică, cosmologie și astronomie, matematică – pe toate, cu același entuziasm.
Acum 4 ani, odată cu primul microscop cumpărat, primele substanțe chimice și primele cărți de specialitate, a început adevărata sa cercetare a Universului. De atunci, și-a încropit un laborator de chimie și fizică în camera sa, și a strâns o colecție de peste 800 de specimene vegetale, animale și minerale. Deasemenea, a înființat Evrika, primul club de științe al liceului Caragiale,prin care săptămânal încearcă să facă știința cât mai accesibilă și mai interesantă pentru cât mai mulți dintre colegii săi, prin prezentări și experimente.
În urmă cu un an s-a alăturat colectivului de cercetare al Departamentului de Biologie Moleculară al Muzeului Național de Istorie Naturală ”Grigore Antipa” în calitate de voluntar dar și la herbarul Grădinii Botanice din cadrul Universității București.
În cadrul expoziției temporare Visul primei nopți polare, Sasha a participat activ la elaborarea expoziției și a prelucrat cu entuziasm o probă botanică colectată în urmă cu 125 de ani, de Emil Racoviță, în strâmtoarea De Gerlache și a făcut o sinteză a speciilor noi descrise pe baza materialuluibiologic colectat de expediția Belgica.
Belgica a devenit celebră prin faptul că a fost prima expediție al cărei echipaj a petrecut 13 luni captiv în banchiza australă, timp în care savanții ei au făcut observații și măsurători meteorologice și oceanografice extrem de valoroase și au luptat din greu pentru a supraviețui scorbutului și „anemiei polare”. Rezultatele științifice ale Belgicăi au fost publicate vreme de aproximativ patru decenii sub forma a nouă volume (65 de fascicule) care reprezintă și astăzi lucrări de referință pentru domenii ca zoologie, botanică, meteorologie sau glaciologie.
Microscopul și lupa comandată special pentru laboratorul lui Emil Racoviță de pe Belgica, jurnalele ținute de naturalistul român pe parcursul expediției, file din corespondența purtată de „Raco” cu toți membrii echipajului vă vor trezi dorința de explorare și vor transforma voiajul Belgicăi într-o experiență de neuitat pentru fiecare!
Primele fotografii realizate dincolo de Cercul Polar de Sud la finalul anilor 1800, scrisori și dedicații pe care Emil Racoviță le-a primit de la Roald Amundsen (tânărul locotenent secund îmbarcat pe Belgica), cel care, ani mai târziu avea să devină un geniu al explorărilor geografice din secolul XX (www.antipa.ro).