O carte pe zi: Icoana samuraiului

Realizator Valentin Protopopescu

Sîmbătă, 30.03.2019, în emisiunea Răsfăţ matinal:

Jonathan Clemens, Scurtă
istorie a samurailor, traducere de Iuliana Dumitru, Editura Polirom, Iaşi

În milenara istorie niponă nimic nu fascinează mai mult
decît casta războinicilor, samuraii. Nici poeţi, ca Basho, nici pictori, ca
Hokusai ori Utamaro, nici cineaşti, precum Kurosawa, nici romancieri, în genul
lui Kawabata, nici tenismeni sau jucătoare de tenis, ca Nishikori şi Osaka, nu
au atras atenţia lumii occidentale aşa cum au reuşit să o facă samuraii. Pînă
în anul 1868, cînd a debutat era Meiji, supremaţia shogunală a clanului
Tokugawa fiind anulată, iar Japonia şi-a deschis frontierele, începînd procesul
modernizării sale, samuraii fuseseră practic temelia statului nipon. Un
fundament medieval, spectaculos, crud şi discreţionar. Samuraii, aflaţi în
slujba shogunului şi a mai micilor daymio,
nu fuseseră contestaţi de nimeni.

Pentru a scrie însă povestea acestor cumpliţi luptători,
e nevoie de o aprofundată şi îndelungată familiarizare cu toate aspectele ce le
compun istoria. Fără îndoială că Jonathan Clemens, un scriitor şi istoric
britanic specializat în cultura şi limba chineză şi japoneză, are argumente
foarte serioase pentru a se califica la acest capitol. Cartea sa, Scurtă istorie a samurailor, tradusă de
Iuliana Dumitru, a apărut la Editura Polirom din Iaşi, demonstrează cu asupra
de măsură acest lucru.

Abordare
sintetică, dar depăşind 300 de pagini, cartea invocată analizează convingător
constituirea clanurilor samuraice, lupta pentru hegemonie, alianţa fie cu
seniorii, mai mari sau mai mici, cu shogunatul ori cu reprezentanţii puterii
imperiale, armele, pregătirea, mentalitatea, valorile, principiile acestora,
concentrate în Codul Bushido,
paradoxul reprezentat de monopolul shogunilor Tokugawa, care s-a sprijinit pe
samurai, dar pacificînd Japonia, i-a lipsit pe aceştia de focul luptelor,
calitatea lor militară scăzînd dramatic, şi în fine, războiul Boshin, adică
rezistenţa unor clanuri samuraice fidele shogunatului contra armatei imperiale
moderne. Fireşte, din acest impresionant tablou nu putea lipsi rivalitatea
dintre clanurile Taira şi Minamoto, episodul Vîntului divin, respectiv eroica
apărare contra armadei şi invaziei mongole, excelenţa artistică a epocii
Kamakura, shogunatul Ashikaga, invazia ratată a regatelor coreene, precum şi o
subtilă interpretare a valorii de simbol pe care samuraiul continuă să o aibă
astăzi în ţara Soarelui Răsare.

.