Ascultă Radio România Cultural Live

GREII MUZICII UȘOARE (2) – Iosif Ivanovici

14 Iulie 2017, 06:00

În București, de aici s-au păstrat cele mai multe consemnări, se petrecea în grădinile de noapte: Cișmigiu, Breslea, Giafer sau Barbă – lată. Nu de puține ori alături de Nicolae Filimon (scriitorul, cronicarul muzical)  acompaniamentul revenind tarafurilor de lăutari. Instrumentele lor erau – de regulă – scripca (vioara), cobza, naiul și doba; mai apoi, țambalul.

LĂUTARII

În epocă de ridicaseră dinastii faimoase: Cocoratu (membrii trupei cântau la… 15 instrumente diferite!), Ochialbi, Dinicu, Pădureanu, Buică, Ciolac -numiți, pe drept cuvânt ”o memorie vie a muzicii românești”.

Lăutarii, excelenţi, aveau şi sediu: Cafeneaua muzicanţilor deschisă de fostul lăutar Panait, prin zona Potcovari – Bolintineanu -Sfinţilor, în spatele spitalului Colţea. Fiecare mahala își avea grădina, localul său: constant frecventate erau cele numite DaciaFranzelaruHârdăuPomul verde

Se înfiripa un gen muzical nou – numit în comentariile vremii doinire orășenească. Importantă pentru coagularea lui este și montarea primelor spectacole lirice (lucrări de Mozart, Rossini), cu temele lor atât de lesne memorate. În plus, numeroase formații de café-concert (cu experiență în occident) veneau în avalanșă, se simțeau bine în peisajul dunărean unde tinerimea (și nu numai) petrecea la iarbă verde, cât e noaptea de lungă, fără grijile existenței; cu tarafurile lăutarilor după ei (formațiile își spuneau… tacâmuri!), cuceriți de noile sonorități, de textele aparte, fixate pe întâmplări cotidiene, pe sentimente trăite. Așa prinde viață cântecul orășenesc de lume.

Pe de altă parte, dansurile de salon, reprezentau o atracție fără egal. Între ele – VALSUL.

”Vienezul Josef Lanner, director al muzicii de bal la curtea imperială, a dat o amploare deosebită valsului vienez. Printre instrumentiștii săi, un tânăr, descendent al familiei Strauss, învață dansul la modă și are curajul să se avânte în competiție cu o orchestră proprie. Concertele sale sunt găzduite de localurile vieneze, devenind punctul de atracție al tuturor vizitatorilor. Johann Strauss (tatăl și fiul)  au fost, fiecare în vremea lui, „regi ai valsului vienez”.

 “Viena, cu sălile ei de bal „Clar-de-lună”, „La lumea nouă”, „Sperl”, „Apollo”, „Diana” a devenit tărâmul pe care Duhul Valsului și-a făcut cuib… ”, scria Grigore Constantinescu.

Valsurile scrise de Lanner și Strauss erau cunoscute și publicului românesc de pe la mijlocul secolului al XIX-lea. Venirea lui Johann Strauss-fiul la noi în 1847 (pentru a concerta) a fost bine primită, asemeni repertoriului oferit, îndrăgit și prețuit. Nicolae Filimon scrie în romanul său Ciocoii vechi și noi cum Dinu Păturică, eroul său, ”deși mai purta veșminte orientale și papuci, juca  împreună cu vătafii săi menuet, cotillion, ecoseză și valț”. Se pare că primul bine ”instalat” în petrecerile bucureștene a fost cel intitulat Odu lieber Augustin.

Printr-un vals a pătruns creativitatea națională și pe meridiane. Grație lui…

IOSIF IVANOVICI (1845-1902)

VALURILE DUNĂRII (1880) a fost primul hit românesc prezent pe meridiane. Tipărit la editura Remick din New York dar… sub numele lui Johann Strauss! Aflat în turneu pe meleagurile noastre, Strauss preluase lucrarea în repertoriul orchestrei sale. Ulterior, corectându-se greșeala, valsul lui Ivanovici a fost tipărit în peste 20 de edituri între care multe celebre (Riccordi, Shot, National Music, desigur la București și Oradea). S-a cântat enorm pe continentul european (și nu numai): în Germania (la Berlin a fost înscenat și ca balet!), Austria – la Viena în special, Paris ș.a. Ziarele germane îl numeau pe Ivanovici – un Strauss român. A evidențiat o melodicitate aparte, din care nu lipseau însă culori sonore exotice (pentru auzul occidental);  evident nu lipseau nici inflexiunile foclorice românești.

Crescut în Regimentul 7 din Timișoara (orfan fiind), Ivanovici ajunge la Galați unde studiază cu Alois Riedl și Emil Rehl. Activează ca flautist și clarinestist în diferite fanfare militare, devine șeful muzicii militare din Galați, apoi inspector al muzicilor armatei, șef de muzică militară la București. A fost și șef de orchestră la cafeneaua Edison din București (1900-1901).

Începe să scrie de la 19 ani. A semnat peste 300 de lucrări – valsuri, polci, mazurci, galopuri, marșuri (multe partituri fiind însă pierdute); introducerile la valsurile sale (ori alte lucrări) conțineau, cu evidență, elemente ale ritmurilor de horă ori sârbă…

În 1889, la Expoziția Internațională de la Paris, lucrarea lui Ivanovici – Marșul lui Alexandru primește Marele Premiu (la concurență fiind cu alte 115 piese venite din toată lumea.

VALURILE DUNĂRII s-a numit inițial Pe malurile Dunării, păstrându-și însă, peste timp, genericul cunoscut și azi. _În variantele cu text au existat mai întâi versiunea lui A. Pappini – ­Bătrân Danubiu, apriga-ți fire se agitează, apoi cea semnată de Carol Scrob –  Barca pe valuri saltă ușor. O cunoaștem și din versiunea Corinei Chiriac, dar și din semnalul postului RADIO VACANȚA, în orchestrație pop.

Despre popasuri…. romanțioase, data viitoare…

A dvs. Daniela Caraman Fotea

Comunicarea în era digitală. „Tot mai mulți oameni vor reflecta din ce în ce mai mult la diferența dintre public și privat, mai ales în contextul în care rețele sociale devin atât de periculoase”, Monica Jitariuc
Produs de Radio România 20 Decembrie 2024, 13:28

Comunicarea în era digitală. „Tot mai mulți oameni vor reflecta din ce în ce mai mult la diferența dintre public și privat, mai ales în contextul în care rețele sociale devin atât de periculoase”, Monica Jitariuc

„Orașul vorbește”  despre transformările relațiilor de familie și prietenie în contextul tehnologiei...

Comunicarea în era digitală. „Tot mai mulți oameni vor reflecta din ce în ce mai mult la diferența dintre public și privat, mai ales în contextul în care rețele sociale devin atât de periculoase”, Monica Jitariuc
Jurnalistul Matei Martin: „Avem o viață culturală vioaie, dar foarte săracă”
Produs de Radio România 20 Decembrie 2024, 13:18

Jurnalistul Matei Martin: „Avem o viață culturală vioaie, dar foarte săracă”

Orașul vorbește  cu  Matei Martin , jurnalist și redactor-șef al revistei  Observator Cultural  și...

Jurnalistul Matei Martin: „Avem o viață culturală vioaie, dar foarte săracă”
Iv cel Naiv: „Ficționarul e un fel de joc în care nu există reguli, doar să intri acolo și să-ți dai voie să scrii ce îți vine prin cap”
Produs de Radio România 19 Decembrie 2024, 12:16

Iv cel Naiv: „Ficționarul e un fel de joc în care nu există reguli, doar să intri acolo și să-ți dai voie să scrii ce îți vine prin cap”

Orașul vorbește  cu  Iv cel Naiv  despre cartea sa,  Ficționar , o agendă interactivă publicată de...

Iv cel Naiv: „Ficționarul e un fel de joc în care nu există reguli, doar să intri acolo și să-ți dai voie să scrii ce îți vine prin cap”
Magia muzicii și puterea mentorilor: cum se construiesc generații de artiști
Produs de Radio România 18 Decembrie 2024, 16:05

Magia muzicii și puterea mentorilor: cum se construiesc generații de artiști

Orașul vorbește  cu  Magdalena Ursu , profesor și coordonator al Catedrei de Vioară și Corzi Grave de la Colegiul...

Magia muzicii și puterea mentorilor: cum se construiesc generații de artiști
Dan Lungu: „Nostalgia are o rădăcină foarte puternică și în prezent, în modul în care omul își găsește locul în societatea în care trăiește și în viitorul care se construiește"
Produs de Radio România 17 Decembrie 2024, 13:56

Dan Lungu: „Nostalgia are o rădăcină foarte puternică și în prezent, în modul în care omul își găsește locul în societatea în care trăiește și în viitorul care se construiește"

Romanul emblematic  „Sînt o babă comunistă!”  de  Dan Lungu  va fi citit integral de...

Dan Lungu: „Nostalgia are o rădăcină foarte puternică și în prezent, în modul în care omul își găsește locul în societatea în care trăiește și în viitorul care se construiește"
Cronicari digitali. Spune-mi unde sunt. Putna: Între legendele istoriei și farmecul tradițiilor bucovinene
Produs de Radio România 17 Decembrie 2024, 12:09

Cronicari digitali. Spune-mi unde sunt. Putna: Între legendele istoriei și farmecul tradițiilor bucovinene

Alături de  Silvia Teodorescu  și ghidați de  Pascal Garnier , președintele Asociației pentru Dezvoltare...

Cronicari digitali. Spune-mi unde sunt. Putna: Între legendele istoriei și farmecul tradițiilor bucovinene
Noi apariții muzicale la Editura Casa Radio: „Georgeta Stoleriu, Viniciu Moroianu - La bonne chanson”
Produs de Radio România 17 Decembrie 2024, 00:40

Noi apariții muzicale la Editura Casa Radio: „Georgeta Stoleriu, Viniciu Moroianu - La bonne chanson”

La final de an, Editura Casa Radio invită publicul să descopere albumul „ Georgeta Stoleriu, Viniciu Moroianu...

Noi apariții muzicale la Editura Casa Radio: „Georgeta Stoleriu, Viniciu Moroianu - La bonne chanson”
Ragnar Jónasson: „Hulda este povestea unei femei care luptă într-o lume a bărbaților, o femeie talentată, care nu primește niciodată recunoașterea deplină pentru munca ei”
Produs de Radio România 16 Decembrie 2024, 14:52

Ragnar Jónasson: „Hulda este povestea unei femei care luptă într-o lume a bărbaților, o femeie talentată, care nu primește niciodată recunoașterea deplină pentru munca ei”

Seria de romane  Hulda  a autorului islandez Ragnar Jónasson, tradusă în română la  Crime...

Ragnar Jónasson: „Hulda este povestea unei femei care luptă într-o lume a bărbaților, o femeie talentată, care nu primește niciodată recunoașterea deplină pentru munca ei”
Ascultă live

Ascultă live

10:30 - 11:00
Cine Fascinație
Ascultă live Radio România Cultural
10:05 - 13:00
PRIETENII DE LA RADIO
Ascultă live Radio România Actualităţi
Acum live
Radio România Muzical
Ascultă live Radio România Muzical
Acum live
Radio România Internaţional 1
Ascultă live Radio România Internaţional 1
10:15 - 11:00
PANORAMIC PUNCT RO (RRI)
Ascultă live Radio România Internaţional 2
Acum live
Radio România Internaţional 3
Ascultă live Radio România Internaţional 3
Acum live
Radio România 3net
Ascultă live Radio România 3net
10:00 - 11:00
VREM SĂ ȘTII
Ascultă live Radio România Antena Satelor
Acum live
Radio Vacanța Fresh
Ascultă live Radio Vacanța Fresh
Acum live
Radio Vacanța Gold
Ascultă live Radio Vacanța Gold
Acum live
Radio Vacanța Nostalgia
Ascultă live Radio Vacanța Nostalgia
Acum live
Radio România București FM
Ascultă live Radio România București FM
10:00 - 11:00
De 10 ori România
Ascultă live Radio România Braşov FM
Acum live
Radio România Cluj
Ascultă live Radio România Cluj
Acum live
Radio România Constanța FM
Ascultă live Radio România Constanța FM
Acum live
Radio România Constanța Folclor
Ascultă live Radio România Constanța Folclor
Acum live
Radio România Oltenia Craiova
Ascultă live Radio România Oltenia Craiova
Acum live
Radio România Iași
Ascultă live Radio România Iași
Acum live
Radio România Reșița
Ascultă live Radio România Reșița
Acum live
Radio România Tg Mureș
Ascultă live Radio România Tg Mureș
Acum live
Radio România Timișoara FM
Ascultă live Radio România Timișoara FM
Acum live
Radio România Timișoara AM
Ascultă live Radio România Timișoara AM
Acum live
Radio România Arad FM
Ascultă live Radio România Arad FM
Acum live
Radio Chişinău
Ascultă live Radio Chişinău
Acum live
Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Ascultă live Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Acum live
Radio România Cluj în limba maghiară
Ascultă live Radio România Cluj în limba maghiară
Acum live
Radio eTeatru
Ascultă live Radio eTeatru