DOCUMENTAR: Reuniunea Media 2020, organizată de Radio România şi Asia-Pacific Broadcasting Union (ABU)

Radio România şi Asia-Pacific Broadcasting Union – Uniunea Audiovizualului Asia-Pacific (ABU) organizează, luni, 11 septembrie, la Cazinoul din Sinaia, Reuniunea „Media 2020”, cu tema „Cum poate ajuta cooperarea Asia-Europa în faţa noilor provocări în domeniul media”, al III-lea Dialog Media Europa – Asia-Pacific. Este al doilea eveniment de acest gen organizat de ABU în Europa şi al doilea eveniment co-organizat de Radio România şi ABU, de la momentul la care corporaţia media din România a devenit membru al organizaţiei radiodifuzorilor din regiunea Asia – Pacific, în primăvara anului 2013.

Media 2020 este un loc de întâlnire pentru reprezentanţii radioului şi televiziunii dar şi ai altor difuzori de media din Europea şi zona Asia – Pacific, care vor învăţa unii de la alţi şi vor împărtăşi din experienţa lor. Ediţia 2017 este organizată în strânsă legătură cu conferinţa 2017 a Public Broadcasting International, ce va avea loc în zilele de 12 şi 13 septembrie, de asemenea în co-organizarea Radio România şi tot la Cazinoul din Sinaia.

Asia-Pacific Broadcasting Union a fost înfiinţată la 1 iulie 1964, ca urmare a deciziilor luate în cadrul a cinci conferinţe ale radiodifuzorilor din regiunea Asia-Pacific,  desfăşurate între anii 1957 – 1963, la iniţiativa Japan Broadcasting Corporation.

ABU a luat fiinţă ca asociaţie profesională non-guvernamentală şi non-profit, menită să promoveze interesele colective ale televiziunilor şi radiodifuziunilor şi să încurajeze cooperarea regională şi internaţională între radiodifuzori. ABU are prevăzută, în schimb, în statutul organizaţiei, interdicţia de a aborda scopuri politice sau comerciale.

Printre obiectivele organizaţiei se mai află promovarea eticii profesionale şi a standardelor în domeniu în rândul membrilor precum şi respectarea, de către aceştia, a reglementărilor internaţionale cu referire la toate aspectele ce ţin de domeniul de activitate al acestora.

Dacă în ianuarie 1993, ABU număra doar 85 de membri, astăzi organizaţia are peste 265 de membri din aproape 70 de ţări, incluzând entităţi din Turcia în Samoa de Vest şi din Rusia în Noua Zeelandă în sud, provenind de la posturile publice şi private din Asia, Pacific, Europa, America de Nord şi Orientul Mijlociu, oferind o platformă cu o audienţă potenţială care poate depăşi 3,5 miliarde de ascultători, într-o regiune atât de diversă cum este Asia-Pacific.

Membri cu drepturi depline ai ABU sunt radiodifuzori naţionali ce emit „free-to-air”, în regiunea Asia – Pacific, iar membri asociaţi pot fi radiodifuzori locali, sau care funcţionează prin subscripţie ori alţi radiodifuzori naţionali din alte zone ale lumii, precum şi organizaţii care au un obiect de activitate conectat la fenomenul radio-tv.

În principiu fiecare ţară poate avea doi membri cu drepturi depline ai organizaţiei, alte entităţi suplimentare care doresc să adere la organizaţie devenind membri adiţionali.

Admiterea în organizaţie pentru membri, membri adiţionali şi membri asociaţi se realizează pe baza votului majorităţii simple a membrilor ABU, iar admiterea membrilor afiliaţi şi a celor instituţionali se realizează prin votul majorităţii simple a membrilor Consiliului de Administraţie.

Cei mai mulţi membri asociaţi sunt companii din Europa, Africa şi America de Nord, multe cu operaţiuni comerciale în Asia, dar şi posturi pay-TV şi operatori de cablu din Regiunea Asia-Pacific, producători de servicii şi echipamente de trasmisie prin satelit, operatori telecom, companii de producţie media, vânzători de echipamente ori organisme de reglementare în domeniu.

ABU are la acest moment 57 de membri cu drepturi depline, 60 de membri adiţionali, 47 de membri asociaţi, 8 membri instituţionali şi 95 de membri afiliaţi.

ABU colaborează strâns cu uniuni regionale ale radiodifuzorilor, în probleme ce ţin de interesul comun, dar şi cu alte organizaţii internaţionale, pe tema schimbului de informaţii în domeniul celor mai noi descoperiri din sectorul media, pentru a contribui la dezvoltarea abilităţilor membrilor săi în domeniu şi pentru a promova armonizarea tehnică şi respectarea standardelor în regiune.

Alături de colaborarea cu radiodifuzori de pe celelalte continente, ABU se bucură de cooperarea cu numeroşi membri importanţi din Europa, cum sunt BBC, DW, CFI, ZDF şi RAI, tocmai provenienţa din ţări cu condiţii economice, sociale, culturale şi politice diferite, ducând la diversitate, apreciată nu ca o ameninţare, ci drept o bogăţie importantă.

Membrii ABU au asigurat accesul la platforma digitală Asia-Pacific a Uniunii, dezvoltată şi susţinută de postul public KBS – Reţeaua sud-coreeană de radio şi televiziune  – ca modalitate practică de a colabora direct cu ascultătorii, agenţiile de publicitate şi partenerii din întreaga lume.

Principala sursă de finanţare a ABU o constituie sumele provenite din abonamentele anuale ale membrilor săi, al căror cuantum este stabilit de Adunarea Generală a organizaţiei, în funcţie de cifra de afaceri a entităţii şi de tipul calităţii de membru al organizaţiei. Spre exemplu, pentru un membru cu drepturi depline cea mai mică taxă anuală este de  420 USD, iar cea mai mare – pentru companii cu o cifră de afaceri de peste 500 miloane USD – este de 54.600 USD anual. Pentru un membru asociat, cea mai mică taxă – stabilită pe aceleaşi criterii – este de 420 USD iar cea mai mare este de 8400 USD.

Alte fonduri la dispoziţia ABU sunt plăţi pentru activităţi speciale şi servicii realizate de organizaţie, sponsorizări şi donaţii, ori fonduri provenite din vânzarea publicaţiilor.

Din punct de vedere organizatoric, ABU are un preşedinte ales şi trei vicepreşedinţi, cu mandate de trei ani, iar sediul Secretariatului ABU, aflat la Kuala Lumpur, în Malayesia, este condus de un Secretar General, desemnat de Adunarea Generală şi numără peste 30 de angajaţi, dintre care mai mult de o treime sunt specialişti care provin din rândul membrilor ABU.

De asemenea, ABU are şi un Consiliu de Administraţie format din 14 membri, aleşi pentru mandate de câte trei ani.

Organizaţia are în portofoliu o largă gamă de activităţi, începând cu Adunarea Generală anuală ordinară (există şi eventuale Adunări generale extraordinare), eveniment care se desfăşoară pe parcursul unei săptămâni şi la care participă mai mult 600 de mangeri media din întreaga lume, ocazie cu care se organizează, în paralel, seminarii şi expoziţii.

Organizaţia audiovizualului din Asia-Pacific intermediază schimburi de ştiri zilnice prin intermediul platformei Asiavision – lansată în anul 1984, coproducţii şi schimburi de programe, servicii de consultanţă managerială – tehnică, în domeniul programelor, sau în domeniul reglementărilor -, dar şi planificare şi coordonare în domeniul frecvenţelor internaţionale.

De asemenea, alte activităţi sunt forumul Radio Asia, care atrage mai mult de 500 de participanţi, Simpozionul Audiovizualului Digital,  eveniment internaţional cu mai mult de 700 de participanţi şi peste 100 de expozanţi de tehnologie avansată, Festivalul Radio de Muzică al ABU şi Festivalul Musical TV, adevărate platforme pentru tinere talente necunoscute, Premiile pentru Drepturile Copilului, Premiile lunare Asiavision precum şi Premiile anuale ale ABU pentru programe de radio şi televiziune.

ABU negociază drepturi de preluare a unor evenimente sportive majore şi asigură acoperirea lor în regiune, dar oferă şi alte servicii de asistenţă şi reprezentare pentru membrii săi, prin intermediul preluării gratuite de conţinut media pentru ţările în curs de dezvoltare, seminarii, workshopuri, sau cursuri de perfecţionare. De asemenea, ABU păstrează informaţia în domeniu actualizată prin intermediul website-ului dar şi al cărţilor şi publicaţiilor, cum sunt ABU News sau ABU Technical Review.

Un rol aparte în activităţile realizate de ABU îl reprezintă înfiinţarea, în anul 1977, a The Asia-Pacific Institute for Broadcasting Development (AIBD), sub auspiciile UNESCO, o organizaţie interguvernamentală regională unică, care se adresează ţărilor membre ale Comisiei Economice şi Sociale a ONU pentru Asia şi Pacific (UN-ESCAP), în domeniul dezvoltării industriei media electronice.

Institutul are ca principal obiectiv mobilizarea resurselor intelectuale şi tehnologice ale organizaţiilor audiovizuale naţionale din ţările membre dar şi ale organismelor regionale sau internaţionale din domeniu, pentru a furniza, printre altele, facilităţi avansate de formare profesională pentru personalul din audiovizual provenind din ţări membre ale ABU.

În aprilie 2013, Radio România a devenit membru al ABU, iar la 1 iulie, în acelaşi an, la sediul radioului public a avut loc o întâlnire de lucru a dr. Javad Mottaghi, Secretar General al Uniunii Audiovizualului Asia – Pacific (ABU) cu Ovidiu Miculescu, Preşedinte Director General al SRR şi cu reprezentanţi ai conducerii Societăţii Române de Radiodifuziune, întâlnire care veanea ca urmare a recentei afilieri a Radio România la această prestigioasă organizaţie.

La 28 – 29 octombrie 2013, Radio România a fost prezentă pentru prima dată, după aderarea la organizaţie, la cel de-a 50-a Adunare Generală a Asia – Pacific Broadcasting Union (ABU), care a avut loc la Hanoi, în Vietnam.

În perioada 8 – 10 septembrie, Preşedintele Director General al Radio România, Ovidiu Miculescu, a reprezentat Radio România la Kuala Lumpur (capitala Malaeziei) la un summit dedicat mediei pentru copii – World Summit on Media for Children, organizat de Uniunea Audiovizualului din Asia-Pacific (Asia-Pacific Broadcasting Union). Cu acest prilej, Orchestra Naţională Radio, dirijată de Tiberiu Soare a susţinut, pe 9 şi 10 septembrie, două concerte în sala Filarmonicii din Kuala Lumpur, găzduită de legendarele turnuri Petronas. Primul concert a fost dedicat participanţilor la summit, iar cel de-al doilea publicului larg.

Preşedintele Radio România, Ovidiu Miculescu declara, în legătură cu participarea României la acest summit: „Vom fi acolo pentru a construi o punte nouă, importantă şi subtilă între cultura noastră venită din Europa şi surprinzătoarea Asie. Atunci când voci atât de diferite vorbesc cu atâta dragoste, generozitate şi talent aceeaşi limbă – muzica, putem afirma că există încă speranţă pentru o lume mai bună”.

La 2 iunie 2015, Radio România a continuat proiectele de relaţii culturale cu China, unul dintre partenerii majori ai Uniunii Audiovizualului Asia – Pacific (ABU), la care radioul public este afiliat din 2013. La sediul Radiodifuziunii Române, au avut loc o serie de întâlniri de lucru şi schimburi profesionale cu o delegaţie formată din 24 de manageri culturali şi reprezentanţi ai unor importante instituţii muzicale, teatrale şi asociaţii artistice din China.

Un moment de maxim interes pentru membrii delegaţiei chineze l-a reprezentat întâlnirea cu manageri culturali, directori de festivaluri de muzică clasică, artişti şi muzicieni români, interesaţi de colaborări cu agenţii de impresariat, orchestre, teatre sau instituţii culturale din China.

În 30 iunie şi 1 iulie 2015, Radio România şi Asia-Pacific Broadcasting Union – Uniunea Audiovizualului Asia-Pacific (ABU) a organizat, la Hotel Radisson Blu din Bucureşti, Reuniunea „Media 2020” cu tema „Bringing Media to the Future”. Era primul eveniment de acest gen organizat de ABU în Europa şi primul eveniment co-organizat de Radio România şi ABU, de la momentul la care corporaţia media din România a devenit membru al organizaţiei radiodifuzorilor din regiunea Asia – Pacific.

Întâlnirea de la Bucureşti a prilejuit participanţilor oportunitatea de a dezbate modul în care radiodifuzorii, atât cei din Regiunea Asia-Pacific, cât şi cei din Europa sau alte regiuni ale lumii, se raportează la substanţialele transformări din industria media şi de a previziona care sunt cele mai importante provocări pe care le ridică domeniul audiovizual în viitor.

La eveniment au participat personalităţi importante din instituţii de presă din întreaga lume, precum Vijayalaxmi Chhabra, fost Director General al Doordarshan (India), cel mai mare radiodifuzor public din lume, Yeşim Eren, Manager al Departamentului Televiziune, TRT (Turcia), Alessandra Paradisi, Director al Departamentului pentru Relaţii Internaţionale RAI (Italia), Steve Robinson, vicepreşedinte executiv pentru Radio & Project Development la WFMT (SUA), Graham Ellis, director adjunct la Departamentul Radio, BBC (Marea Britanie) sau Giacomo Ghisani, Şeful Departamentului pentru Relaţii Internaţionale al Radio Vaticana (Vatican), iar deschiderea evenimentului a fost onorată de prezenţa ministrului român al afacerilor externe, Bogdan Aurescu şi a secretarului general al Asia Pacific Broadcasting Union, Javad Mottaghi, gazdă fiind Preşedintele Director General al SRR, Ovidiu Miculescu.

 

În perioada 25 – 27 aprilie 2016, la Beijing a avut loc Conferinţa Radio-Asia, organizată de Asia-Pacific Broadcasting Union (ABU) şi găzduită de Radioul Naţional Chinez. Tema din acest an a conferinţei este „Haideţi să vorbim despre radio”, eveniment care a adus alături peste 300 de profesionişti eminenţi din industria radio – radiodifuzori, reprezentanţi ai instituţiilor de reglementare a audiovizualului, dezvoltatori de conţinut, academicieni şi alţi jucători din industria de profil. Participanţii sunt atât din zona Asia-Pacific, cât şi din Europa, Statele Unite şi Orientul Mijlociu. Radio România, prin Preşedintele Director General al Societăţii Române de Radiodifuziune, Ovidiu Miculescu, a participat la evenimentul de la Beijing. Preşedintele-Director General Ovidiu Miculescu a susţinut o prezentare în cadrul sesiunilor conferinţei, tema fiind „Ascultând şi citind – două căi spre îndeplinirea misiunii publice”.

În capitala Chinei, a avut loc şi cea de a patra ediţie a Festivalului de Muzică al Radiodifuzorilor din regiunea Asia-Pacific, asemănător concursului Eurovision. Pe scena festivalului, care a marcat încheierea lucrărilor Conferinţei Radio Asia 2016, a urcat în calitate de invitat special, artista Analia Selis, reprezentând Radio România.

Unul dintre proiectele de succes ale Radio România, Turneul Vioara lui Enescu, a depăşt graniţele ţării şi chiar ale Europei, ajungând să încânte spectatorii chinezi.

Protagoniştii turneului, violonistul Gabriel Croitoru şi pianistul Horia Mihail, au fost aplaudaţi îndelung cu două prilejuri.

Primul a fost în data de 26 aprilie 2016, la Conservatorul Central de Muzică din Beijing, care este una din cele mai importante instituţii de învăţământ superior artistic din China şi din Asia.

Acolo, cei doi au interpretat lucrări de Grieg, Brahms, Cesar Franck şi Porumbescu.

Recitalul a fost organizat de Institutul Cultural Român de la Beijing, în parteneriat cu Radio România şi Conservatorul Central de Muzică din Beijing.

În data de 27 aprilie, cei doi muzicieni au susţinut al  doilea concert din capitala Chinei, la sala Radiodifuziunii chineze.

Acest concert a făcut parte din seria de evenimente organizate în cadrul Conferinţei Radio Asia 2016 şi a Conferinţei Media 2020. Programul a cuprins lucrări de Fr. Kreisler, P. de Sarasate, George Enescu, Elgar, şi alţii.

Peste 300 de delegaţi, reprezentanţi ai 70 de organizaţii din 35 de state din Asia, Europa, Orientul Mijlociu, America de Nord şi Australia au participat, la 27 aprilie 2016, la Beijing, la Conferinţa Media 2020, eveniment aflat la a doua ediţie şi organizat de Radio România şi postul naţional de radio din China.

La 16 mai 2016 Radio România şi Administraţia de Stat a Republicii Populare Chineze pentru Presă, Publicaţii, Radio, Film şi Televiziune au semnat un Memorandum de înţelegere privind participarea Chinei, în calitate de Invitat de onoare, la Târgul Internaţional Gaudeamus Carte de Învăţătură din acest an. Memorandumul a fost semnat de Ovidiu Miculescu, Preşedinte Director General al Radio România şi de Wu Shangzhi, Ministru Adjunct al Administraţiei de Stat a Republicii Populare Chineze pentru Presă, Publicaţii, Radio, Film şi Televiziune.

Participarea Chinei la Târgul Internaţional Gaudeamus a fost prefaţată, în luna septembrie, de prezenţa China Philharmonic Orchestra în cadrul altui eveniment cultural unic în lume, organizat de Radio România: Festivalul Internaţional al Orchestrelor Radio – RadiRo.

„China va fi prezentă anul acesta la cele două mari evenimente culturale generate de Radio România: este vorba atât de Festivalul Internaţional al Orchestrelor Radio, de la sfârşitul lui septembrie, cât şi de statutul de Invitat de onoare al Târgului Internaţional de Carte Gaudeamus. China este unul dintre pilonii Asia-Pacific Broadcasting Union şi are o deschidere extraordinară pentru România pe care încă mulţi nu o înţeleg pe deplin. Ca relaţie bilaterală, acest moment al semnării acordului de astăzi reprezintă un fragment din mozaicul extrem de complex şi frumos pe care Radio România îl generează în plan internaţional,” a declarat Ovidiu Miculescu după semnarea memorandumului.

La 8 iunie 2016, la invitaţia NHK, serviciul public de radio şi televiziune din Japonia, preşedintele director general al Radio România, Ovidiu Miculescu, s-a întâlnit cu preşedintele NHK, Katsuto Momii, discuţie în cadrul căreia s-au agreat variante de colaborare între cele două instituţii.

Întâlnirea a fost prima la acest nivel din istoria serviciilor publice de media din România şi Japonia, înfiinţate în 1928, respectiv 1925. În acest context a fost prezentat centrul de radio şi televiziune din Tokyo, dar şi cea mai puternică filială regională, NHK Osaka Station, care, în caz de dezastru, preia funcţiile celei de la Tokyo.

Reprezentanţii NHK au apreciat performanţele Radio România în contextul serviciilor publice din cadrul EBU (European Broadcasting Union) şi ABU (Asia-Pacific Broadcasting Union), Japonia fiind cea care, prin intermediul lui Toshiyuki Sato, secretarul general al PBI (Public Broadcasting International – asociaţia mondială a radiourilor şi televiziunilor publice) a propus organizarea de către Radio România a Conferinţei anuale internaţionale a PBI din anul 2017 la Bucureşti. Propunerea Japoniei a fost aprobată de Comitetul Director al PBI de la Montreal şi acceptată de Radio România.

Istoria Cazinoului din Sinaia

Cazinoul din Sinaia este situat în parcul „Dimitrie Ghica” şi a fost construit pe locul unde se afla cândva vila Ghica – prima vilă a staţiunii, ridicată de prinţul Dimitrie Ghica. Parcul şi Cazinoul s-au realizat la iniţiativa lui Carol I, după concepţia şi sub supravegherea arhitectului Petre Antonescu, începând cu 15 decembrie 1911 – data edificării barăcilor – ca formă de organizare de şantier – până la ianugurare, la 8/21 iulie 1912, dată la care îşi începea oficial existenţa şi Hotelul Palace – aflat în imediata apropiere. Ambele edificii au fost construite la comanda „Societăţii Sinaia”, iar principalul acţionar al Cazinoului era baronul de Marçay, acţionar şi al cazinourilor  din Nisa şi Monte Carlo, după arhitectura căruia – se spunea la acea vreme, dar fără corespndent în realitate – ar fi fost construit şi cel din Sinaia. Lista completă a  acţionarilor cuprindea Eforia Spitalelor Civile, Primăria Sinaia, baronii francezi Edmond, Edgar şi IV de Marcay, politicieni şi latifundiari români cum ar fi Gheorghe Grigore Cantacuzino şi Nicolae Lahovary.

Edificiul a fost închis în perioada celui de al doilea război balcanic – şi fiindcă regele dăduse de înţeles că, în vreme de război, a te distra era imoral – şi a fost reinaugurat cu fast, în iulie 1913, printr-un concert al tânărului, pe atunci, genial violonist George Enescu şi cu concursul lui Alexandru Davilla, care a prezentat un spectacol de înaltă ţinută, la care au asistat familia regală şi Titu Maiorescu, pe atunci prim ministru al ţării. Acea seară memorabilă avea să se încheie cu focuri de artificii.

Cazinoul va deveni o atracţie de marcă a staţiunii, deci şi o importantă sursă de venituri pentru acţionarii săi de mai târziu, Eforia Spitalelor Civile şi Primăria Locală.

Un fapt inedit este acela că Regele Carol I era foarte nemulţumit şi îngrijorat de sumele mari care se jucau la Sinaia, însă baronii de Marçay au avut abilitatea de a realiza o contraofertă tentată – donaţii pentru văduve şi orfanii de război -, astfel că regele a avut motiv să fie mai înţelegător cu activitatea Cazinoului.

Serile şi zilele de sfârşit de săptămână atrăgeau protipendada vremii pentru ruletă, baccara, braziliană, rummy, şah dar şi în sălile celor mai vicioşi dintre aceştia, unul dintre mijloacele de transport fiind şi „trenul de plăcere” Bucureşti-Sinaia care circula sâmbăta şi duminica.

Se distingeau marea Sală a Oglinzilor, luminată de candelabre de cristal, Sala Ovală – chemin-de-fer, din care se auzeau acordurile orchestrei de jazz din barul-restaurant, dar şi Sala mai mică – “la salle privée”, gazda jocurilor cu mize mai mari.

După cel de-Al Doilea Război Mondial, Comisia Ministerială pentru Redresare Economică şi Stabilizare Monetară a decis trecerea Cazinoului din Sinaia, din proprietatea Eforiei Spitalelor Civile în proprietatea statului, locul de jocuri de noroc fiind închis, iar spaţiul cedat mai întâi utilizării de către Societatea de Cruce Roşie, iar mai apoi, devenind Casa de Cultură a Sindicatelor.

Începând cu anul 1978, Cazinoul a fost destinat unor activităţi de protocol, în 1980 aici a avut loc un dineu pentru preşedintele bulgar Todor Jivkov şi pentru fiica acestuia, iar la 14 ianuarie 1988, o şedinţă a Comitetului Politic Executiv pe probleme de agricultură.

În vremea democraţiei, în februarie 1990, construcţia a fost transmisă Ministerului Culturii, mai apoi Ministerului Turismului, iar din anul 1995, a trecut în Administraţia Protocolului de Stat, pentru ca, mai recent, să devină Centru Internaţional de Conferinţe, iar din 27 aprilie 2013 să intre şi în circuitul turistic.

Oaspeţii edificiului pot admira Foaierul, Sala de Teatru, Cabinetul “Baronul de Marçay”, Sala Oglinzilor, Cabinetul Verde, Sala Baccara, Sala “Prinţul Dimitrie Ghica”, pe palierul secundar, spaţiile din cadrul Galeriei Regale – “Carol I”, “Ferdinand”, “Regina Maria”, “Ştefan Luchian” şi “Nicolae Grigorescu”, iar punctul forte îl reprezintă cele peste 500 de lucrări de artă din pinacotecă şi din cadrul expoziţiilor cu caracter temporar.

Amatorii de delicii savuroase se pot desfăta, în Cafeneaua Regală, din incintă, cu produse cu denumiri regale, precm ciocolata regală cu scorţişoară sau cafeaua regelui Carol I, cu note de frişcă şi coniac.