Azi la Radio România Cultural: O carte pe zi
02 Martie 2018, 06:00
O carte pe zi, realizator Valentin Protopopescu
Vineri, 2.03.2018, în emisiunea Intro
Frans de Waal, Bonobo şi ateul, Editura Humanitas, Bucureşti, traducere de Ioana Miruna Voiculescu, 2017
Fie că sîntem sau nu credincioşi, am ajuns să credem cumva reflex, datorită educaţiei primite în familie şi la şcoală, cum că fundamentul moralei ne-ar parveni pe o filieră transcendentă, de la o instanţă omniscientă şi omnipotentă. Cu alte cuvinte, că nu putem fi buni decît dacă Dumnezeu, sau o putere exterioară mult superioară, ne-a dăruit cu aptitudinea pentru bunătate. Nu facem binele pentru că vrem asta, ci pentru că altcineva a vrut ca noi să vrem a săvîrşi cele ale binelui.
Or, cercetările din ultimile decenii făcute de savanţii etologi asupra pattern-ului comportamental la oameni şi animale, mai ales la mamifere şi îndeosebi la primate, au evidenţiat şi o altă manieră de a înţelege cum anume funcţionează actul moral în lumea animală şi umană. În acest sens, recomand fără rezerve, ba chiar cu un nemimat entuziasm cartea scrisă de zoologul şi etologul olandez Frans de Waal, intitulată Bonobo şi ateul, tradusă de Ioana Miruna Voiculescu şi apărută în anul 2017 la Editura Humanitas din Bucureşti.
Format în ţara natală, Frans de Waal a emigrat în 1981 în Statele Unite. În prezent conduce Departamentul de Psihologie al Emory University şi este director al Centrului Living Links din cadrul Centrului Naţional Yerks pentru studierea primatelor de la Atlanta. Este membru al Academiei americane a oamenilor de ştiinţă şi al Academiei Regale olandeze. În anul 2011 revista Discover l-a plasat pe locul 47 al celor mai importanţi savanţi din toate timpurile, lucru mai mult decît onorant pentru distinsul şi dedicatul savant născut la Hertongebosch.
Teza lui de Waal, bizuită pe cîteva decenii de observaţii sistematice, este că actul moral şi comportamentul adiacent trebuie înţelese de jos în sus, şi nu invers, cum ne-au obişnuit mileniile de gîndire mitic-religioasă. Fără să fie un critic înverşunat al credinţei în Dumnezeu, ba chiar dimpotrivă, savantul olandez susţine că există o mare capacitate de empatie în lumea animală, manifestată chiar între subiecţi ai unor grupuri şi chiar ai unor specii diferite. Însă cea mai elocventă argumentaţie o realizează Frans de Waal cît priveşte comportamentul cimpanzeilor bonobo, cei care trăiesc doar în Zair şi care sînt diferiţi de oameni doar prin 1,6% în planul materialului genetic. La cimpanzeii bonobo, femela conduce grupul, iar cînd lidera îmbătrîneşte este hrănită şi adăpată de femelele mai tinere.
Numeroase şi impresionante sînt exemplele de acest tip prezente în cartea autorului olandez. Frans de Waal subliniază însă faptul că doar primatele, şi în particular cimpanzeii, mai cu seamă cimpanzeii bonobo, sînt capabile de reală empatie şi de reacţie emoţională solidară, cumva în genul sentimentelor pozitive încercate de oameni.
Foto Frans de Waal, coperte, foto ale cimpanzeilor Bonobo, link you tube spre o conferinţă cu suport video a lui Frans de Waal despre comportamentul moral al animalelor:
https://www.ted.com/talks/frans_de_waal_do_animals_have_morals?language=ro.
