Vernisajul expoziției „Gândirea de factură kabbalistică: Jacques Elias şi generaţia sa”
04 Martie 2019, 10:57
Muzeul
Municipiului București vă invită să participați joi, 7 martie,
ora 12.00, la vernisajul expoziției „Gândirea
de factură kabbalistică: Jacques Elias şi generaţia sa”.
Evenimentul
va avea loc la Palatul Suțu (Bulevardul
Ion C. Brătianu 2).
Este
o expoziție inedită, creată în cadrul proiectului „70 pentru un
Centenar”, derulat de Asociația Thea O. Haimovitz în anul 2018
pentru a marca prima sută de ani de la crearea României Mari dar
și, așa cum indică titlul, primii 70 de
ani de la crearea Statului Israel.
Este
vorba despre omagierea unor oameni cu o atitudine față de viață
caracterizată de bun simț și de o modestie exacerbată, care și-au
dedicat, la propriu, munca, sau chiar viața (luptând în Primul
Război Mondial, deși nu aveau cetățenie română), ori și-au
lăsat moștenire averile poporului român și culturii românești,
marcând astfel pentru totdeauna istoria și realitatea
înconjurătoare.
Emblematică
pentru această categorie de oameni este figura lui Jacques
Elias,
care și-a dedicat atât în timpul vieții, cât și post mortem,
susținerea financiară culturii românești, orfelinatelor,
spitalelor, așezămintelor cu caracter filantropic, medicinei,
universităților, școlilor și, nu în ultimul rând, Academiei
Române.
România
a fost una dintre primele țări care în anul 1948 au recunoscut
noul stat și singura țară din blocul socialist care a menținut
relații diplomatice neîntrerupte cu el. Obiectivul proiectului „70
pentru un Centenar” a fost evocarea vieții a 70 de evrei români
care s-au evidențiat prin caracterul lor excepțional, prin calități
umane sclipitoare, extraordinare, contribuind semnificativ la
construirea și elevarea României Mari în perioada acestui prim
secol de existență, ghidați fiind de o gândire de factură
kabbalistică*.
Cândva
numeroasă și foarte activă, numărând în perioada interbelică
peste 750 000 de suflete, comunitatea evreiască din România a fost
și este construită și inspirată de principii profund umaniste, cu
oameni patrioți și mari iubitori de țară; o comunitate poliglotă,
inovatoare, prolifică și ghidată de repere intelectuale și
academice; o comunitate cu oameni implicați în procese creative,
consumatori de artă și filantropi dedicați; o comunitate care,
dincolo de profesiile intelectuale, a manifestat un interes activ
față de meșteșuguri, meserii practice și negustorie; o
comunitate implicată puternic în domeniul bancar, financiar și
economic, care a pus bazele culturii economice și sistemului
financiar în România și a promovat în decursul secolelor educația
financiară ca instrument de obținere a abundenței economice pentru
toată lumea, nu numai pentru sine. Și asta pentru că evreii și-au
dorit să aducă o contribuție însemnată la prosperitatea zonelor
în care și-au desfășurat activitățile, demonstrând astfel o
afinitate specială cu mișcarea de idei evreiască numită
Kabbalah.
În
ultima sută de ani, evreii au trăit în România ca o minoritate
etnică și religioasă, cu credință și încredere în Dumnezeu și
constituită în largi comunități înfloritoare, răspândite pe
întreg teritoriul țării. Astăzi,
minoritatea evreiască din România – în continuare o comunitate
foarte activă pentru dimensiunea ei – mai numără, din păcate,
doar câteva mii de membri. Dar ei sunt păstrători ai tradiției,
ai bogatei istorii evreiești, și totodată memoria vie a
trecutului, cu frumoasele figuri evreiești care au contribuit cu
dragoste, dăruire și patriotism la construirea
Centenarului.
Departe
de a fi vorba despre o clasificare sau un concurs, selecția celor 70
de personalități a fost asigurată de către o comisie de
specialiști evrei și români, compusă din academicieni, oameni de
știință și cercetători, cadre universitare cu specializare în
Kabbalah din cadrul Universității din București, specialiști în
pedagogie, lingviști, artiști, medici și farmaciști, antropologi
și istorici, realizatori de filme documentare pe tema istoriei
militare în Primului Război Mondial, ingineri, membri ai Centrului
științelor de graniță “Heritage” al Academiei Române
(acreditat de Unesco).
Jacques
Elias provine dintr-o familie bogată de evrei de rit spaniol,
poliglot, cu un caracter auster și extrem de riguros, Elias a fost
pe tot parcursul vieții sale un mare filantrop. Un om cu credință
în Dumnezeu și un geniu al economiei și finanțelor, s-a axat pe
acumularea de venituri și dezvoltarea de industrii noi, inexistente
până atunci în România, ca de exemplu cea a zahărului. Pe
parcursul întregii vieți a crezut în disciplină, instruire
continuă și muncă. Rezultatul acestui mod de gândire și de viață
a fost acela că a putut lăsa moștenire poporului român, prin
Academia Română, o avere colosală, printr-un testament genial, de
o originalitate ieșită din comun, alcătuit în niște termeni
juridici vizionari și aliniați orânduirilor internaționale,
astfel încât nici comuniștii nu au putut anula sau modifica multe
dintre clauzele sale. În realitatea societății de astăzi, și în
lipsa unor termeni de comparație, înțelegerea dimensiunii acestui
gest uriaș de factură kabbalistică nu este facilă. Un indicator
al dimensiunii donației ar putea fi acela că exploratorul,
cercetătorul și omul de știință Acad. Grigore Antipa, delegat
din partea Academiei Române să se ocupe de această moștenire
colosală, a avut nevoie de o echipă și de mai bine de șase ani,
pentru a inventaria riguros întreaga avere, aflată atât pe
teritoriul României, cât și în străinătate.
Îndeplinirea
poruncilor Torei, păstrarea și respectarea tradițiilor și
sărbătorilor, împletite cu preocupările progresiste și moderne
referitoare la folosirea minții, la educație, progres, filantropie,
patriotism și prosperitate, stau la baza gândirii de factură
kabbalistică a celor „70” și au constituit punctul de pornire
al proiectului „70 pentru România”.
*
Din
motive de spațiu, expoziția prezentată la Muzeul Municipiului
București cuprinde doar o parte dintre aceste figuri.
Intrarea
la vernisaj este gratuită în limita locurilor
disponibile.
Expoziția
este deschisă la Palatul Suțu în perioada 7 - 30 martie
2019.
Curator
- Felicia Waldman.
Producător
- Asociaţia Thea O. Haimovitz.
Eveniment
organizat de Primăria Municipiului București prin Muzeul
Municipiului București.