Târg de Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil și expoziții noi la Muzeul Țăranului
03 Noiembrie 2021, 16:30
SFINȚII ARHANGHELI MIHAIL ȘI GAVRIIL
Târg cu meșteri şi anticari 5 – 7 noiembrie 2021, între orele 10.00 – 18.00Sâmbătă, înainte de Hranghel, se fac moși. De Hranghel fiecare om trebuie să aprindă o lumânare care îi va fi „lumina de veci“ în lumea de dincolo. Finii merg cu colăcei la nași. Se amestecă berbecii cu oile. În acest scop se face turta araților (berbecilor) care se aruncă între oi. Dacă ea cade cu fața în sus, oilor le va merge bine. Se serbează „cu desăvârșit nelucru“. Irina Nicolau
www.booktes.com Organizatorul târgului: Muzeul Național al Țăranului Român / coordonatori: Oana Constantin și Simona Hobincu (Secția Educație muzeală)
Muzeul Naţional al Țăranului Român marchează sfârșitul toamnei și ultimele zile de dulce înainte de intrarea în Postul Crăciunului invitându-și publicul la Târgul cu meșteri și anticari, Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, unde, timp de trei zile, de vineri, 5 până duminică, 7 noiembrie 2021, de la orele 10 de dimineață până la 6 seara, 50 de meșteri, anticari și artiști vin din toată țara cu tot ce au realizat ei mai minunat peste an. Vor fi de târguit: obiecte din ceramică, țesături, icoane, podoabe, obiecte din lemn. De-ale gurii puteți găsi: miere, prăjituri, turtă dulce, plante de leac, țuică, sucuri naturale, fructe și legume. Vă invităm să redescoperiți frumusețea gesturilor ce stau mărturie în lucrurile meșteșugite deopotrivă de țărani, artizani și artiști. Prețul biletului de intrare la târg: adulți - 8 lei; pensionari - 4 lei; elevi și studenți - 2 lei. Biletele pot fi achiziționate şi online de pe*****
Luna noiembrie, din punct de vedere religios, are în centru, sărbătoarea Sfinţilor arhangheli Mihail şi Gavriil. Prima săptămână din lună este numită în popr Săptămâna Miriştei, deoarece este săptămâna în care se termină însămânţările de toamnă şi începe aratul miriştilor pentru însămânţările de primăvară. Cea de-a doua săptămână are în centru sărbătoarea Sfinţiilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, cei cu săbii şi puteri ocrotitoare asupra oamenilor şi a turmelor de oi.
În folclorul religios românesc, dintre cei doi arhangheli, mai venerat este Mihail. Se spune că el poartă cheile raiului, este un înfocat luptător împotriva diavolului şi veghează la capul bolnavilor, dacă acestora le este hărăzit să mai trăiască, fiind şi un stăpânitor al văzduhului, alături de prorocul Ilie.
În sâmbăta dinaintea zilei Sfinţilor Mihail şi Gavriil se fac praznice pentru pomenirea morţilor, iar finii merg la naşi cu colaci.*****
Accesul la eveniment se face pe baza „certificatului verde”. Vă rugăm să respectați normele de distanțare și să manifestați responsabilitate față de sănătatea dumneavoastră și a celorlalți.
EXPOZIŢIE IN MEMORIAM JULIANA FRABITIUS DANCU 3 noiembrie – 1 decembrie 2021
Muzeul Național al Țăranului Român vă aşteaptă miercuri, 3 noiembrie 2021, de la ora 18.00, la Sala Noua Galerie, la vernisajul expoziţiei in memoriam Juliana Frabitius Dancu, Fereastra de la parter. Curatorul expoziţiei este scenograful Sanda Mitache.
Ca scenograf, asemăn meseriei mele munca unui important pictor documentarist, Juliana Fabritius Dancu, care s-a ocupat în amănunt de tot ce ține de folclorul românesc și săsesc, străbătând toată țara pentru informații, fără a aduce realității adaosuri. Iar dacă teatrul, apropo de un text shakespearian, trebuie să țină seama de perioada respectivă ca decor și costume, un pictor documentarist nu propune publicului aproximații sau noutăți, astăzi, de multe ori. penibile chiar în teatru, ca adaosuri la costumele populare sau la alte tradiții. Și cum poți aduce un omagiu unei munci bine făcute acum aproape 80 de ani, decât făcând o expoziție-spectacol, cu un scenariu de bun gust, de altfel o realitate ce s-a întâmplat undeva, unde câțiva copii care se jucau au întâlnit-o pe Juliana Fabritius Dancu, care îi urmărea de la fereastra unui parter și pe care i-a pictat când se dădeau pe derdeluș? Este fantastic că toți acei copii au îmbrățișat meserii artistice, pictori, muzicieni, astăzi, participând fiecare cu ceva întru comemorare. Expoziția cuprinde lucrări ale Julianei Fabritius Dancu, cele rămase în patrimoniul unuia dintre copii, violoncelista Ioana Meier Ostafi, sora mea geamănă, și ea pictor amator în Germania, care, alături de mine ca scenograf, aduce completări expoziției, amândouă în calitate de discipoli ai Julianei Fabritius Dancu. Derdelușul de vizavi de fereastră cuprinde statui în manieră teatrală, cu personaje în costume populare săsești, picturi, drumurile fiind paralele ca expunere pentru a nu exista confuzii, care ar fi altminteri vizibile. Expoziția este însoțită de o muzică cu specific german, bine aleasă de Mag. Gabriela Carmen Rescheneder, flautistă la Viena, un alt copil al poveștii. Expoziția are trimitere către sat, lemnul, copacii și personajele sculpturale animând spațiul alături de frumoasele lucrări clasice pe aceeași temă.Sanda Mitache
Expoziţia va putea fi vizitată la Sala Noua Galerie până în ziua de 1 decembrie 2021, de marţi până duminică, între orele 10.00 şi 18.00. Lunea este închis. Prețul biletului de intrare: adulți - 8 lei; pensionari - 4 lei; elevi și studenți, posesori ai cardului Euro 26, în vârstă de până la 30 de ani, persoanele adulte cu handicap mediu sau ușor - 2 lei.
EXPOZIȚIA NU VORBIM DESPRE SCLAVIE MODERNĂ DIN SERIA POLITICI ALE NON-ACȚIUNII 4 – 28 noiembrie 2021
Joi, 4 noiembrie 2021 are loc la MNȚRplusC, în cadrul Muzeului Național al Țăranului Român, Str. Monetăriei nr. 3, deschiderea expoziției Nu vorbim despre sclavie modernă, cea de a doua din seria Politici ale non-acțiunii a artistei Nona Șerbănescu, în colaborare cu curatorul Eugen Rădescu.marina.ilie.arthub@gmail.com. Deschiderea este programată pentru primele 4 zile ale expoziției după cum urmează:
Expoziția prezintă o serie de lucrări de instalație și o instalație performativă pentru care și-au dat concursul performerele și performerii: Mădălina Brândușe, Alex Fifea, Ruxandra Maniu, Vera Linguraru, Andrei Șerban; costume: Lumi Mihai; editing și sunet: Paul Sima; director imagine: Pătru Păunescu; operator și fotografie vizual: Gabriel Colța, producător: Dan Radu Mihai, producție video Dash Film. Proiectul se bazează pe o documentare realizată de Valer Simion Cosma, Marina Patricia Toma, Alex Fifea, Mădălina Brândușe și Alex Fifea; coordonatoare MNȚRplusC: Ilina Schileru. Din cauza situației sanitare, accesul în galerie se va face cu limitarea a maximum 10 persoane simultan, cu intrare din 45 în 45 de minute și programare prealabilă laJoi, 4 noiembrie: 17:00 - 20:00 (4 serii) Vineri, 5 noiembrie: 17:00 - 20:00 (4 serii) Sâmbătă, 6 noiembrie: 12:00 - 18:00 (8 serii) Duminică, 7 noiembrie: 12:00 - 18:00 (8 serii)
www.facebook.com/ArtHubBucharest
Faptul divers paradoxal: anul acesta, în plină perioadă de izolare, când cetățenele și cetățenii României primeau cele mai mari amenzi din Uniunea Europeană pentru încălcarea regulilor impuse de starea de urgență, autoritățile au permis plecarea a mii de muncitoare și muncitori cu destinația Germania. Comasați în avioane, au plecat să își riște viața pentru a strânge recolta de sparanghel, o muncă pe care niciun european vestic cumsecade nu o accepta, nici în lipsa pandemiei, date fiind condițiile inumane de muncă. Acesta a fost punctul de declanșare al proiectului Politici ale non-acțiunii cu cele două componente ale sale Depozitul 12 (care a avut loc în mai 2021 la Galeria Senat) și Nu vorbim despre sclavie modernă ce tratează situații legate de muncă și abuzuri la adresa cetățenilor români, așa cum reies din interviurile realizate, în acest an, de echipa de documentare formată din Valer Simion Cosma, Alex Fifea, Marina Popa, Mădălina Brândușe și Nona Șerbănescu. Interviurile și materialele colectate pe perioada documentării vor face obiectul unei publicații și vor sta la baza unui nou spectacol, care va fi produs în 2022. „Interesul practicii artistice a Nonei Șerbănescu în zona social-politică și de interogare a argumentelor echilibrului care chestionează modalitățile în care sistemul capitalist devine injust și inuman, este binecunoscut. Cercetările artistei din ultimii ani se axează pe structura social-economică a celor care au cel mai mult de suferit din cauza injustițiilor sociale și economice, venite direct din mediul statal, neperformant, care nu ajută, precum și din mediul neoliberal-capitalist, acolo unde pare că cei mai mulți dintre noi primim doar „firimiturile“ sistemului.”, spune Eugen Rădescu, curator. „Restricțiile impuse și măsurile luate pentru protejarea populației au transformat profund viețile cetățenilor prin prisma muncii, dar în direcții foarte diferite, care reflectă, într-o mare măsură, inegalitățile economice, diverse tipuri de privilegii și predominanța unui model cultural care depreciază profund anumite munci și pe cei care le prestează, integrându-i într-o categorie a perdanților. Lucrători în comerț, de la retail, până la buticurile de cartier/uliță, șoferi care transportau mărfuri sau persoane, lucrători la salubritate, lucrătorii din depozite și din sectorul de procesare a alimentelor, poștași, curieri și livratori sunt doar câteva dintre categoriile profesionale a căror maximă utilitate socială a fost demonstrată într-un context atât de grav. Spre deosebire de personalul medical și militar (instituțiile de forță) angrenat direct în gestionarea crizei, dar beneficiind de sporuri suplimentare generate de contextul epidemic, munca celor din categoriile profesionale menționate a continuat să fie mult mai prost plătită, iar statutul lor social este semnificativ inferior.”, afirmă Valer Simion Cosma, istoric, antropolog, publicist și manager cultural. Organizatori: Asociația pentru Promovarea Artelor Contemporane, în parteneriat cu MNȚRplusC, Muzeul Național al Țăranului Român, ARTHUB Bucharest și Dash Film. Parteneri MNȚRplusC: Aqua Carpatica, POLICOLOR ***** Nona Șerbănescu (n.1982) a absolvit pictura la București, în 2004. O preocupă subiectele sociale și politice precum sărăcia, războiul, abuzul sistemic, inechitatea socială, condiția artistului/artistei în societatea capitalistă și patriarhală, subiecte și teme pe care le abordează dintr-o perspectivă empatică, intersecțională. Utilizează diferite medii și tehnici subordonate mesajului conceptual/politic. Este inițiatoarea și coordonatoarea ARTHUB Bucharest, președinta Asociației pentru Promovarea Artelor Contemporane. Este mama a doi copii. Trăiește și lucrează în București. Eugen Rădescu este manager cultural și curator, specializat în relativism moral. A scris pentru diferite reviste și publicații naționale și internaționale. A fost, printre altele, curatorul Bucharest Biennale 1 (2005), al expozițiilor “How Innocent Is That?”, "Common Nostalgia" la Pavilion, “Hidden Shadows/Roma stories” Mobius Gallery, București. Este co-editorul PAVILION – journal for politics and culture, co-directorul Bucharest Biennale și președinte al board-ului organizațional BUCHAREST BIENNALE. Este membru al board-ului de selecție apexart New York (SUA). A ținut numeroase conferințe la diverse instituții, printre care apex, New York; Badisher Kunstverein, Karlshrue; Casa Encedida, Madrid; Paris Photo, Paris, Gulbenkian Centre, Lisabona, Kunsthalle, Viena. A publicat cartea “How innocent is that?” la Revolver Book, Berlin și “QUEER. Istorii ilustrate” la Black Button Books, București. Este lector la Universitatea București și profesor asociat Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj. Locuiește și lucrează în București. ***** Pe Facebookwww.facebook.com/AsociatiaPentruPromovareaArtelorContemporane
www.facebook.com/artistNonaSerbanescuhttps://fb.me/e/ibn3lwy6b Pe Instagram https://www.instagram.com/arthubbucharest/ Contact pentru presă: Daniel Kozak, 0742149538
SALONUL DE ARTE DECORATIVE 5 noiembrie – 1 decembrie 2021
Uniunea Artiștilor Plastici din România, în parteneriat cu Muzeul Național al Țăranului Român, are plăcerea de a anunța deschiderea Salonului de Arte Decorative, din cadrul Salonului Național de Artă Contemporană (SNAC) 2021, un eveniment organizat sub înaltul patronaj al Ministerului Culturii. Vernisajul va avea loc în data de vineri, 5 noiembrie 2021, la ora 17:00, la Sala Irina Nicolau a Muzeului Național al Țăranului Român.
Expoziția de la Muzeul Național al Țăranului Român va prezenta publicului lucrările de arte decorative a peste 70 de artiști din toată țara, curatoare fiind doamnele Dorina Horătău, Cristina Popescu Russu și Ioana Stelea. Expozițiile din cadrul SNAC 2021 se vor desfășura în şase galerii și două muzee naționale din București, conform următorului calendar expozițional:Combinatul Fondului Plastic – UNAgaleria, S.E.N.A.T., Spațiul The Institute(Strada Băiculești nr. 29, București), 5-20 noiembrie 2021
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, Sala de Sticlă (Şoseaua Pavel D. Kiseleff nr. 28-30, București), 4 noiembrie-1 decembrie 2021 Muzeul Național al Țăranului Român (Şoseaua Pavel D. Kiseleff nr. 3, București), 5 noiembrie-1 decembrie 2021 Galeria Simeza (Bulevardul General Gheorghe Magheru nr. 20, București), 4-29 noiembrie 2021 Galeria Căminul Artei/Centrul Artelor Vizuale (Strada Biserica Enei nr. 16, București), 5-20 noiembrie 2021 Galeria Orizont (Bulevardul Nicolae Bălcescu nr. 23A, București), 5-20 noiembrie 2021Salonul Național de Artă Contemporană (SNAC), ediția 2021, reprezintă unul dintre cele mai importante evenimente artistice ale anului, care marchează continuitatea în contemporaneitate a conceptului de salon, plecând de la un model lansat încă din anul 1864 și trecând istoric prin diferite formule de percepție și de prezentare culturală. În cadrul expozițiilor organizate în luna noiembrie 2021, în cele 8 spaţii expoziţionale, vor expune peste 370 de artiști contemporani, din genurile: pictură, sculptură, grafică, multimedia, artă religioasă și restaurare și, respectiv, arte decorative, într-una dintre cele mai ambițioase expuneri din cadrul formulei SNAC, curatoriate de către doamna Magda Cârneci. Anul acesta, SNAC își menține discursul pentru unitate în diversitate, facilitând un dialog între generații, genuri artistice și tendințe stilistice, în spiritul propriu al Uniunii Artiștilor Plastici din România, organizația reprezentativă a artiștilor profesioniști din România. Ediția SNAC 2021 este dedicată împlinirii a 100 de ani de organizare profesională a artiștilor din România, respectiv de la înființarea Sindicatului Artelor Frumoase, precursorul Uniunii Artiștilor Plastici din România. Expoziţia de la Muzeul Național al Țăranului Român va putea fi vizitată la Sala Irina Nicolau până în ziua de 1 decembrie 2021, de marţi până duminică, între orele 10.00 şi 18.00. Lunea este închis. Prețul biletului de intrare: adulți - 8 lei; pensionari - 4 lei; elevi și studenți, posesori ai cardului Euro 26, în vârstă de până la 30 de ani, persoanele adulte cu handicap mediu sau ușor - 2 lei.
Parteneri media ai MNȚR: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, RFI România, Historia, Igloo, Arhitectura, Observator Cultural, Infinitezimal, Ziarul Lumina, LiterNet.ro, www.agerpres.ro, www.ordineazilei.ro, www.modernism.ro, propagarta.ro, www.matricea.ro, www.promenada-culturala.ro, www.daciccool.ro, www.gokid.ro, www.onlinegallery.ro, www.cooperativaurbană.ro, www.accmediachannel.ro, revistapatronatuluiroman.ro, www.iqool.ro, www.Financiarul.ro, www.News24.ro, Terra Magazin.